Curtea Supremă a S.U.A. a pronunțat săptămâna trecută o hotărâre cu un impact major privind folosirea simbolurilor religioase în societatea americană. Curtea a hotărât că un monument al Primului Război Mondial, în formă de cruce înaltă de 12m, poate să rămână expus pe domeniul public din oraşul Bladensburg, Maryland. Judecătorii au decis cu un vot de șapte la doi în favoarea susținătorilor monumentului Crucii din Bladensburg, cunoscută ca și „Crucea păcii”.
Majoritatea judecătorilor au spus că păstrarea unui monument religios care a fost expus atât de mult timp este în contrast puternic cu ideea de a permite construirea unui monument religios nou. Curtea Supremă de Justiție a decis ca monumentul Crucii, care are aproape 100 de ani, și este situat în intersecția unei autostrăzii, nu încalcă Primul Amendament al Constituţiei S.U.A.
Mike Moore de la Comisia Veteranilor din Maryland a spus că este bucuros să știe faptul că „Curtea Supremă s-a situat de partea realităţii și respectării sentimentelor oamenilor”.
Susținătorii crucii erau îngrijoraţi că, dacă instanța ar fi decis împotriva lor, aceasta ar putea însemna o hotărâre împotriva a sute de monumente de război, unde crucile sunt folosite pentru a onora soldații căzuți.
Kelly Shackelford, consilier principal în cadrul Primului Institut al Libertăţii, a declarat: „De acum vor exista premise constituționale pentru aceste simboluri și monumente din întreaga țară – este de un ajutor uriaş.”
În hotărârea Curții Supreme, judecătorul Samuel Alito a scris: „Crucea este, fără îndoială, un simbol creștin, dar acest fapt nu trebuie să ne orbească la tot ceea ce a ajuns să reprezinte crucea din Bladensburg. Pentru unii, acest monument este un loc simbolic de odihnă pentru înaintaşii care nu s-au mai întors niciodată acasă. Pentru alții, este un loc pentru comunitate să se adune și să onoreze pe toți veteranii și sacrificiile lor pentru națiunea noastră, iar pentru alții, este un reper istoric.”
Shackelford spune că precedentul legal în cazul Crucii a fost invocat în mod eronat. „Ei spuneau că totul se schimbă, că și în cazul Lemon din 1971, în care separarea bisericii și a statului și toate aceste concepte care nu sunt în textul Constituției, lucrurile au degenerat şi au condus la o ostilitate crescută a guvernului față de religie; ei au spus ei bine, în astfel de cazuri, Lemon nu se va mai aplica.”
Shackelford spune că celebrul caz Lemon vs. Kurtzman din 1971 a fost folosit pentru a ataca scene ale nașterii Mântuitorului, monumente ale veteranilor, sfeşnice menora și monumente ale celor zece porunci. „Ce se întâmplă acum este că ne întoarcem înapoi la Constituție care este favorabilă libertății religioase”, a spus el.
Lupta pentru Crucii Păcii a avut o miză importantă. „Dacă acest monument poate fi înlăturat, înseamnă că buldozerul se va întoarce de la Bladensburg și se va deplasa peste râu spre cimitirul național din Arlington, unde vom începe să punem la pământ Crucea Argonne, Crucea Canadiană a Sacrificiului și să o ţinem tot așa până la mormintele lui Teddy și ale lui Bobby Kennedy, care au pe ele simboluri în formă de cruce,” a spus Jeremy Dys de la Primul Institut al Libertăţii.
Doi dintre judecătorii liberali ai curții, Stephen Breyer și Elena Kagan, ambii evrei, s-au alăturat colegilor lor conservatori și au decis să se pronunțe în favoarea crucii.
Judecătorii Sonia Sotomayor și Ruth Bader Ginsburg, care este şi ea evreică, au făcut opinie separată.
„Simbolul principal al creștinismului din întreaga lume nu ar trebui să se ridice peste arterele publice, sugerând recunoașterea oficială a acestei religii. După câte văd, atunci când o cruce este afișată pe proprietatea publică, guvernul poate fi prezumat că susține şi conținutul ei religios”, a scris Ginsburg.
„Părinţii fondatori ar fi șocați de această idee. Suntem oameni religioși cu o moștenire religioasă. Ironia este că există o sculptură în care Moise ține cele 10 porunci chiar la Curtea Supremă”, a spus Shackelford.
Trei rezidenți din zonă, precum și Asociația Umanistă Americană, care include atei și agnostici, cu sediul la Washington DC, au deschis litigiul împotriva Crucii. Oponenții doreau ca Crucea să fie mutată în proprietate privată sau transformată într-un monument nereligios ca, de exemplu, o placă sau un obelisc.
Susţinătorii crucii au inclus Legiunea Americană, care a strâns fonduri pentru a construi crucea şi pentru a onora locuitorii zonei care și-au pierdut viața în Primul Război Mondial.
Alți susținători au fost administraţia Trump, dar și oficiali din Maryland care au fost responsabili de întreținerea crucii în ultimii 60 de ani, pentru a-i păstra aspectul şi a răspunde preocupărilor legate de siguranța traficului.
Sursa: CBN News
