Nu putem să ne prefacem că nu există o persecuție a creștinilor la nivel global.
În atacurile teroriste ce au avut loc în duminica Paștelui în Sri Lanka mai mult de 253 de oameni au murit și peste 500 oameni au fost răniți. Faptul că atacurile au avut loc în cea mai importantă zi din calendarul creștin nu face decât să agraveze cruzimea acestor atacuri. În duminica Paștelui bisericile erau pline de oameni.
În plus, hotelurile care au fost bombardate, nu erau numai destinații turistice. Acestea au organizat seri de veghe și mese de Paști pentru oaspeții lor. În timp ce autoritățile se luptă cu nevoile materiale și emoționale ale supraviețuitorilor, ușile bisericilor din Sri Lanka rămân temporar închise, din cauza fricii de alte evenimente violente, iar țara rămâne în stare de criză.
La fel ca toate celelalte atacuri teroriste, acesta a fost un atac împotriva umanității și împotriva libertății. Și, asemenea multor atacuri similare din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, creștinii au fost vizați în mod specific.
Potrivit unui raport recent al Centrului de Cercetare PEW, care este un centru respectat și neutru din punct de vedere politic, creștinii sunt cel mai persecutat grup religios la nivel global. Creștinismul este o țintă vizată în mod sistematic în Orientul Mijlociu și în Asia. Genocidul recent din Sri Lanka comis de ISIS este cea mai drastică dovadă a acestei realități. Și acesta nu este nici pe departe singurul exemplu.
În India, țară învecinată, care reprezintă cea mai mare democrație din lume, au loc alegeri naționale. Conducerea actuală are o agendă naționalistă pe față, iar persecuția creștinilor a crescut de la an la an de când au ajuns ei la putere. În primul sfert al anului 2019, în India au avut loc peste 80 de atacuri asupra comunităților creștine. În Pakistan, Asia Bibi încă se teme pentru viața ei, în ciuda faptului că a fost achitată de sentința la moarte. Nepal, Indonezia, Filipine și multe alte țări asiatice au fost martore la valuri de atacuri împotriva minorităților creștine în ultimele săptămâni.
Foarte puține dintre acestea sunt raportate în mass-media și atunci când se raportează totuși câte un caz, principalele mijloace de exprimare și cei mai mulți lideri mondial încearcă din greu să minimalizeze faptul că creștinii sunt țintele.
De exemplu, condamnând atacurile din Sri Lanka, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a menționat doar în treacăt de “cei care se adunaseră să se închine în mod pașnic”. Președintele fancez, Emmanuel Macron, a reușit să menționeze Ziua Paștelui, dar nu a spus nimic despre comunitatea creștină. Premierul britanic, Theresa May, a transmis “profunde simpatii pentru cei afectați”, dar din nou, nu a menționat nimic că ar fi vorba de creștini. Și probabil cel mai clar exemplu dintre toate – atât Barack Obama cât și Hillary Clinton s-au referit pe Twitter la “cei care celebrează Paștele”, cei care, după cum au subliniat urmăritorii de pe Twitter sunt cunoscuți în mod normal ca și creștini.
Gimnastică lingvistică similară a fost folosită și de mass-media: BBC a raportat despre “membri ai congregațiilor bisericești”, nu despre creștini, iar Washington Post a mers atât de departe încât a spus că cei care presupun că creștinii au fost țintele acestor atacuri sunt plini de “furie de extremă dreapta”.
De Sărbătoarea Paștelui din acest an, Sri Lanka a atestat unele din cele mai brutale acte de persecuție din perioada în care trăim. Cu toate acestea, reprezentanții mass-media din occident și reprezentanții guvernelor s-au abținut de la recunoașterea lor ca atare. Dacă nu îndrăznimc să spunem lucrurilor pe nume, greșim față de victime și față de cei ce au supraviețuit atacurilor. Cum vom putea împiedica astfel de atrocități să se întâmple din nou, dacă evităm să privim la cauza lor principală? Dacă nu începem să vorbim acum despre persecuția creștinilor din Asia, vom vorbi curând despre multe alte duminici sângeroase care vor veni.
Sursa: Paul Coleman | ADF International
Paul Coleman este avocat în Marea Britanie și director executiv al ADF International, o organizație pentru drepturile omului care apără dreptul ca fiecare om să-și trăiască liber credința.
