În 2011, Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU) a decretat oficial ziua de 21 martie ca fiind Ziua Internațională a Sindromului Down (WDSD). Data, 21/3, reprezintă cele trei exemplare ale „Cromozomului 21” găzduite de către persoanele cu sindrom Down – însă ziua în sine reprezintă mult mai mult. Este o oportunitate de a sărbători valoarea fiecărei ființe umane în lumea noastră diversificată și de a-i învăța pe ceilalți despre ce înseamnă cu adevărat să trăiești cu sindromul Down.
Tema din acest an este #LeaveNoOneBehind (Nu lăsa pe nimeni în urmă). Organizația „Down Syndrome International” spune: „Realitatea este că astăzi atitudinile negative predominante, așteptările scăzute, discriminarea și excluderea, arată că persoanele cu sindrom Down sunt lăsate în urmă”. În multe cazuri, respingerea acestora începe chiar înainte de a se naște.
Anul trecut, CBS News a raportat că Islanda este „aproape de eradicarea” sindromului Down de când screening-ul prenatal a devenit disponibil. Ceea ce înseamnă cu adevărat că persoanele cu sindrom Down sunt ucise prin avort selectiv. Imaginați-vă provocarea de a crește „diferit” într-o țară în care, în medie, în fiecare an se naște doar unul sau doi copii ca tine.
Danemarca este chiar în spatele Islandei, cu o rată de avort de 98% a persoanelor cu sindrom Down. În Franța sunt 77%. În Statele Unite, 67% dintre copiii cu sindrom Down sunt avortați.
Aceasta este o pierdere enormă și tragică pentru întreaga lume, fiind condusă de frică. Primul lucru pe care părinții îl aud din gura doctorilor atunci când află că bebelușul lor are sindromul Down este „Îmi pare rău…” continuând cu o listă interminabilă a lucrurilor pe care copilul lor nu le va putea realiza niciodată. Presiunea de a întrerupe sarcina nu este deloc subtilă.
„Sunt multe modele și bucătari, muzicieni, atleți și antreprenori. Sunt avocați și reprezentanți ai grupurilor de interese care depun mărturie la Congrese sau merg la Casa Albă pentru a se întâlni cu Președintele. Aceștia muncesc, unii dintre ei își întemeiază familii. Au visele lor pentru viitor și nu se opresc niciodată din învățat. Studiile arată că 99% dintre persoanele cu sindrom Down sunt fericite cu viața lor.”
Discriminarea este în creștere, dar se iau măsuri pentru a promova legi care protejează copiii nenăscuți cu sindromul Down. Indiana, Ohio, Dakota de Nord, Louisiana, Utah, iar acum Kentucky au aprobat legi antidiscriminare prenatale.
Legea HB 1337 din Indiana, care acordă dreptul la viață a persoanelor cu sindrom Down a fost aprobată printr-un procentaj uriaș, fiind semnată în 2016 de către guvernatorul de atunci, Mike Pence, dar o hotărâre a judecătorilor celui de-al 7-lea Circuit al Curții de Apel a blocat-o, aceasta neintrând în vigoare.
În noiembrie anul trecut, organizația „Susan B. Anthony List”, o organizație care lupta pentru dreptul la viată, a abordat subiectul în fața Curții Supreme, cerând să susțină legea din Indiana. Curtea nu a abordat niciodată problema avorturilor legate de discriminare, a sindromului Down sau a altor caracteristici, astfel încât acest caz ar putea fi primul de acest gen.
Sperăm că problema va fi analizată, iar Curtea de Apel va vedea că este vorba de drepturile omului și de egalitate, lucruri promise fiecărui american. Mii de copii cu sindrom Down depind de această lege. Ei sunt la fel de capabili ca oricine altcineva de a avea o viață minunată. Este timpul să nu-i mai lăsăm în urmă.
Notă: Katie Shaw, o tânără din Indianapolis, cu sindromul Down, este un avocat activ care a contribuit la scrierea legii HB 1337. Ea lucrează la bordul „Down Syndrome Indiana”.
SURSA: LifeNews.com
