Continentul african este în plină dezvoltare, iar China este un investitor major în infrastructura din zonă, primind la schimb o doză puternică din Evanghelie din partea creştinilor din Africa.
Relaţiile comerciale dintre China şi Africa au atins cote maxime în anul 2014, potrivit unor studii efectuate de către China Africa Research Initiative din cadrul universităţii John Hopkins din S.U.A. şi de către MCKinsey&Company. Miliarde de dolari din împrumuturi au fost pompaţi în economia africană, fără să mai punem la socoteală și investiţiile directe, care au fost şi acestea la un nivel ridicat.
Acest transfer masiv de fonduri în economia statelor africane a fost dublat şi de un transfer de populaţie și, conform estimărilor, un număr de aproximativ 1 milion de chinezi lucrează în companii din Africa, aceştia fiind expuşi la mesajul Evangheliei din partea comunităţii creştine africane.
„Multe din bisericile africane au abordat lucrători chinezi şi unele chiar au organizat servicii divine în mandarină. Un număr important de chinezi au răspuns pozitiv acțiunior prietenoase întreprinse de africani, regăsind în compania acestora un sentiment de comunitate după care mulţi tânjesc atunci când sunt departe de casă,” potrivit UnHerd.
„Un număr mic, dar în creştere, de misionari creştini, etnici chinezi, din Taiwan şi din alte ţări, lucrează pentru a răspândi Evanghelia către chinezii din Africa, iar activitatea lor se bucură de o libertate pe care nu ar putea să o aibă în interiorul Chinei.”
Expunerea cetăţenilor chinezi la Evanghelie reprezintă o provocare pentru guvernul chinez, care are a făcut un obicei din a persecuta brutal creştinii de pe vremea dictatorului Mao şi până în zilele noastre, când persecuţia cunoaşte un impuls puternic. Ostilitatea autorităţilor chineze se extinde şi la alte religii, cetăţenii musulmani de etnie uighură fiind arestaţi şi trimişi în lagăre de muncă silnică, potrivit mai multor rapoarte.
Există organizaţii de monitorizare care estimează numărul persoanelor din China care se consideră religioase, indiferent de credinţă, la un procent de 25%-50% din totalul populaţiei, fapt care aduce multă frustrare și înverșunare din partea autorităţilor.
Atunci când aceşti chinezi care sunt în Africa se vor întoarce înapoi în China după ce au fost expuşi Evangheliei, ei vor aduce cu ei noua credinţă în comunitatea la care se întorc.
„Turiştii care vizitează provincia Fujian, pot auzi acum conversații în engleză sud-africană venind dinspre locuinţe împodobite cu cruci. Există și un număr important de migranţi africani care se mută în China, mulţi dintre aceștia fiind creştini penticostali practicanţi dispuşi să încalce regulile impuse de autorităţile comuniste privind activitatea religioasă din China,” potrivit Unherd.
În ciuda tuturor eforturilor sale, China pierde treptat bătălia cu creştinismul, iar fluxul de cetăţeni chinezi spre şi dinspre Africa pare a fi un alt câmp de luptă în acest război.
Bob Fu, preşedintele organizaţiei ChinaAid, a spus într-un interviu pentru Christian Post că „liderii comunişti chinezi se uită cu îngrijorare la creşterea rapidă a creştinismului, şi la influenţa socială pe care o exercită creştinii. Există un sentiment puternic de frică în interiorul Partidului Comunist, deoarece numărul creştinilor din China întrece cu mult numărul membrilor de partid.”
