„Înaintea Ta noi suntem nişte străini şi locuitori, ca toţi părinţii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca umbra şi fără nicio nădejde.” (1 CRONICI 29:15)
Un băiețel care se juca cu zmeul său l-a lăsat să se înalțe tot mai sus și mai sus până când nu mai putea fi văzut. Un bărbat a trecut pe acolo și a observat firul din mâna băiatului.
Privind spre cer, spuse: „Nici măcar nu văd zmeul tău. De unde știi că e încă acolo?”
„Pentru că îi simt forța cu care se opune firului”, răspunse încrezut băiatul.
Ca creștini putem simți forța Cerului. Avem o dorință pentru ceva pe care Pământul nu ni-l poate oferi niciodată. Știm că, în cele din urmă, numai Raiul poate. Marile momente de pe Pământ sunt doar imitări palide ale lucrurilor mari care vor veni. Am fost creați pentru ceva mai mult – mult mai mult.
Augustin a spus despre Dumnezeu: „Tu ne-ai făcut pentru Tine, Doamne, și inimile noastre sunt neliniștite până se vor odihni în Tine”.
Din cauza acomodării, vedem această lume – cultura și modul său de gândire – într-un mod limitat. Biblia spune: „Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume”. ( 1 Ioan 2:16 ).
Jim Reeves a avut dreptate când a scris cântecul: „Această lume nu este casa mea. Eu doar trec prin ea”. Și așa e, noi doar trecem prin lume. După cum și versetul amintit la început (1 Cronici 29:15). Suntem făcuți pentru un alt loc.
Isus a spus: „Eu mă duc să vă pregătesc un loc” ( Ioan 14: 2). Ca și creștini, trebuie să ne amintim că mergem într-un loc real. Raiul este un loc pregătit pentru oameni pregătiți. Ești pregătit?
