În fiecare an, ONU comemorează câteva zile anuale tematice. Scopul comemorării acestor zile este acela de a organiza dezbateri în jurul unor teme importante care necesită atenție. Guvernele, organizațiile internaționale și ONG-urile sunt invitate să organizeze activități menite să sensibilizeze publicul cu privire la aceste probleme. În mod evident, stabilirea unei astfel de zile nu este scopul în sine, ci se poate dovedi a fi primul pas către o acțiune internațională adecvată pentru a aborda această problemă, notează Forbes.
Unul dintre cele mai bune exemple de cât de bine ar putea funcționa o astfel de zi anuală a ONU vine de la Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, care este marcată pe 25 noiembrie. Ziua a evoluat într-o inițiativă globală, larg răspândită, care acum include 16 zile de Activism și campanii „UNiTE”. Ele depășesc denumirea unei zile anuale și inspiră alte inițiative care, la rândul lor, pot accelera progresul în abordarea problemei în cauză.
O cauză care necesită o atenție deosebită este aceea a victimelor și supraviețuitorilor persecuției religioase. A fost lansată o nouă inițiativă de stabilire a unei Zile Internaționale de comemorare a victimelor și a supraviețuitorilor persecuției religioase. A fost propusă data de 3 august. Comemorarea și data exactă sunt importante din mai multe motive.
În timp ce mai multe state din întreaga lume marchează 27 octombrie ca fiind Ziua internațională a libertății religioase sau a credinței, aceasta nu este o zi recunoscută in intreaga lume și nu are un echivalent în cadrul sistemului ONU.
Ziua internațională a victimelor care ii comemorează pe supraviețuitorii persecuției religioase are un domeniu de aplicare mai restrâns decât cel al comemorărilor naționale ale Zilei internaționale a libertății religioase sau a credinței, deoarece nu se concentrează pe toate aspectele legate de libertatea religiei sau credinței, ci se concentrează asupra problemei persecuției. În plus, după cum sugerează chiar și numele, subiectul primar al comemorărilor este ,,victimele și supraviețuitorii’’.
În timp ce identitatea religioasă este ținta (și, prin urmare, încălcarea dreptului la libertatea religioasă), comemorarea pune victimele și supraviețuitorii în centrul atenției. Este vorba despre experiențele, marturiile si viețile lor: trecutul, prezentul și viitorul. Există o mulțime de state, instituții internaționale și ONG-uri care pot învăța de la victimele și supraviețuitorii persecuției. Învățând din experiența lor, statele pot, de asemenea, să înțeleagă mai bine persecuția religioasă în general și să fie astfel echipate în mod adecvat pentru a o putea preveni în viitor.
Deși un astfel de pas poate fi văzut ca un răspuns tardiv la persecuțiile religioase în continuă creștere din întreaga lume, este timpul ca noi să facem mai mult pentru a aborda această problemă.
Din ce in ce mai des, această problemă depășește pragul definiției legale a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și chiar a genocidului.
