Nu cu mult timp în urmă, am mers la un tânăr care era tulburat, dar totuși avea o foame după Domnul. Este scriitor și are cunoștințe care strălucesc prin bătălia pe care o are cu încercarea de a reuși în viață. L-am auzit vorbind la telefon într-o zi și, înainte de a închide, în loc să spună: „Să ai o zi frumoasă”, a spus ceva care mi-a rămas în minte de atunci până acum:
„Să ai o zi recunoscătoare.”
Câtă nevoie a avut de aceste cuvinte inima mea. Tind să mă concentrez asupra părților negative, chiar dacă am o viață binecuvântată de Domnul. Când apar circumstanțe dificile, mă concentrez asupra a ceea ce este rău în viața mea. În loc de recunoștință, îmi ies pe gură cuvinte de nemulțumire, alimentate de o inimă aprinsă de „auto-compătimire”.
După ce am auzit ce a spus acest tânăr, m-am rugat: „Doamne, ajută-mă să am zile recunoscătoare”. Și Dumnezeu mi-a răspuns. Mi-a deschis ochii, am început să văd toate binecuvântările din jurul meu și să privesc la binele care vine din situații dificile. Când sunt afară, pot să văd frumusețea naturii și să-i mulțumesc lui Dumnezeu, în loc să mă concentrez pe interior și să mă îngrijorez de ultimele crize ale vieții.
Nu după mult timp după ce l-am auzit acest tânăr spunând: „să ai o zi recunoscătoare”, am ajuns la spital, la secția de urgență, având niște simptome neplăcute și înfricoșătoare, a trebuit să rămân peste noapte pentru observații.
Chiar și atunci Dumnezeu m-a ajutat să am o zi recunoscătoare. În loc să îmi petrec timpul îngrijorându-mă despre ceea ce nu era în regulă cu trupul meu, i-am mulțumit pentru asistenții medicali buni, pentru medici și pentru alți lucrători din alte spitale. I-am mulțumit pentru cât de sănătos a fost corpul meu de-a lungul anilor. I-am mulțumit pentru ocazia de a lăsa lumina Lui să strălucească prin mine în timp ce eram în spital. I-am mulțumit că mă va scoate cu bine din situație – chiar dacă nu știam ce era în neregulă cu mine.
I-am mulțumit lui Dumnezeu pentru fiicele și soțul meu care erau tot timpul lângă mine și m-au încurajat. Nu numai că I-am mulțumit lui Dumnezeu, dar le-am mulțumit tuturor oamenilor pe care i-am menționat mai sus. Când au apărut rezultatele cu privire la simptomele mele, i-am mulțumit lui Dumnezeu că nu era o problemă mai serioasă și că puteam să mă întorc acasă.
Ceea ce am descoperit, am hotărât să fac în fiecare zi – nu doar de Ziua Recunoștinței – o zi recunoscătoare este atunci când recunoștința mea rămâne chiar și atunci când trec printr-o perioadă mai complică. Dumnezeu mi-a arătat faptul că a fi recunoscător e un mijloc prin care mă face să am pace și încredere în El.
Când mă gândesc la o inimă recunoscătoare, îmi amintesc ce ne-a învățat Dumnezeu pe toți să facem:
„Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi”. 1 Tesaloniceni 5:18
„Lăudaţi* pe Domnul, căci este bun**, căci în veac ţine îndurarea Lui!”. Psalmul 107: 1
Chiar și atunci când lucrurile merg de la rău la și mai rău, există întotdeauna atât de multe motive să-i mulțumesc Domnului… pentru lucruri care nu se schimbă niciodată, de exemplu iubirea Lui față de mine, mântuirea mea și promisiunea Lui de a fi mereu cu mine. Și lista poate continua.
Chiar și atunci când sunt recunoscătoare, vremurile grele pot veni, iar atunci simt apropierea lui Dumnezeu și grijă Sa pentru mine. Renunțarea la recunoștință aduce nenorocire.
Astăzi și în zilele ce îmi mai rămân, voi lua ca pe un lucru prețios sfatul pe care Dumnezeu mi l-a adus în calea mea, pentru a-mi reaminti mereu „Să am o zi recunoscătoare”.
Recunoștința poate transforma o zi mohorâtă într-o zi minunată.
