Cu mult timp în urmă niște înțelepți din estul Arabiei au observat o stea superbă strălucind puternic pe cerul nopții și au urmat-o pornind într-o aventură; nu ştiau unde îi va conduce steaua. La finalul călătoriei lor, L-au găsit pe Isus și I-au oferit daruri preţioase – unul dintre acestea a fost tămâia.
Astăzi copacii de tămâie continuă să rodească, în special în regiunea din sudul Peninsulei Arabice. În centrul acestei regiuni se află un oraș care adăpostește șase grupuri etnice neatinse, fiecare dintre ele având o limbă sau un dialect distinct, obiceiuri și tradiții unice, fiind divizate în triburi și familii. Însă cu toate particularitățile lor, aceste grupuri etnice au anumite lucruri în comun: credința care îi unește în Islam, dragostea lor pentru cămile și folosirea zilnică a tămâii.
În fiecare zi după rugăciunea de seară, orașul este impregnat de mirosul dulce al tămâii, care este pusă în arzătoare în fiecare familie și purtată prin toată casa. Localnicii fac acest lucru ca să acopere mirosurile unei zile fierbinți, ca să dezinfecteze casa de bacterii și ca să alunge vreun demon care e posibil să se fi strecurat în casă noaptea anterioară. Prin folosirea zilnică a acestei resurse locale valoroase în acest fel, ei recunosc nevoia lor de curățare, vindecare și eliberare.
Înțelepții din Arabia I-au oferit odată lui Isus comorile lor, atunci când au călătorit să-L întâlnească în Betleem. Astăzi, El le oferă vindecarea, curățarea și eliberarea durabilă pe care le caută.
NE RUGĂM
Să ne rugăm ca la fel cum tămâia şi-a găsit drumul pentru a ajunge la Isus, tot astfel să ajungă şi mesajul lui Isus în inima și în viața celor care trăiesc în ținutul tămâiei.
Să ne rugăm ca vieţile credincioșilor străini care trăiesc în această regiune să emane mireasma lui Hristos.
Să ne rugăm ca înţelepţii din Peninsula Arabică, bărbaţi și femei, să caute Calea lui Isus.
