Eritreea se află în Cornul Africii și este o țară devastate de secetă. Numără o populație cu 5,5 milioane de locuitori dintre care doar 2,5 sunt creștini. Se plasează pe locul 6 în topul celor mai expuse țări la persecuție și mai este recunoscută drept „Coreea de Nord a Africii”. În perioada, 22-28 aprilie, vă provocăm să fiți Aproape de cei persecutați din Eritreea!
A existat o libertate relativă de a practica religia în Eritreea până în anul 2002, când guvernul a anunțat că va recunoaște doar patru comunități religioase: Biserica Ortodoxă din Eritreea, Islamul sunnit, Biserica romano-catolică și Biserica Luterană.
Oficialii din Eritreea spun că au trei dușmani care trebuie eradicați: SIDA, regimul din Etiopia și creștinii evanghelici. Aproape fiecare creștin evanghelic a fost închis cel puțin o dată. Creștinii sunt considerați o amenințare la adresa statului și a guvernului.
Directorul Fundației Barnabas a declarat: „Suferințele fraților și surorilor noastre din Eritreea sunt greu de imaginat”.
Deși numărul exact al creștinilor care sunt în prezent întemnițați pentru credința lor este necunoscut, mii de creștini au fost arestați și încarcerați de-a lungul anilor. Mulți creștini sunt închiși în containere de metal maritime. Containerele sunt expuse în bătaia soarelui, iar mâncare și apă primesc doar pentru supraviețuire. Datorită condițiilor inumane foarte mulți se îmbolnăvesc foarte grav, iar tratament primesc doar cei care renunță la credința activă în Isus sau cei care semnează un acord cu statul. Mii de creștini au părăsit țara pentru a scăpa de persecuție, dar în acest fel se expun unui risc mare de a fi răpiți de traficanții de sclavi.
Arestarea, hărțuirea și asasinarea creștinilor acuzați că sunt agenți ai occidentului sunt norme obișnuite. În același timp, musulmanii, care reprezintă aproape jumătate din populație, devin din ce în ce mai radicali, ducând la o vulnerabilitate sporită pentru creștinii care locuiesc în vecinătatea lor. Convertirea la creștinism este văzută ca o trădare completă a comunității, a familiei și a credinței islamice și aduce persecuții grave.
„Gabriella, o tânără creștină care a a fost interogată, torturată și ținută la izolare, niciodată nu s-a plâns de acele momente de persecuții, ci le-a considerat ca fiind „luna de miere cu Isus”.
„Iubirea lui Dumnezeu este mai puternică și ne obligă să ne închinăm în ciuda pericolelor. Știm că există un risc, dar din cauza dragostei noastre față de Domnul, nu putem să ne oprim să ne închinăm lui Dumnezeu” mărturistește Ruth, o creștină din Eritreea.
Haideţi să ne unim în rugăciune şi să ne rugăm pentru fraţii noştri care împărtăşesc aceaşi credinţă ca şi a noastră, dar nu şi aceaşi libertate. Dumnezeu ne-a oferit harul ca noi să ne rugăm pentru ei şi nu ei pentru noi.
Să ne rugăm pentru creştinii persecutaţi, pentru misionarii care duc Evanghelia în această ţară, pentru oamenii neevanghelizați din Eritreea, dar şi pentru persecutori, pentru ca ei să-L întâlnească pe Isus.
Surse: Open Doors, Barnabas Found, Voice of the Martyrs.
Autor: Silviu Luncan
