
Are Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) competența de a redefini căsătoria pentru toţi membrii Uniunii Europene? Pe 21 noiembrie 2017 Curtea a audiat o pledoarie pentru cazul Coman şi alţii pentru a lua o hotărâre. Procedurile de la Curtea Europeană reprezintă o ameninţare pentru statele membre, care ar putea fi obligate să recunoască căsătoriile oficiate în alte state între persoane de acelaşi sex indiferent de prevederile din propria lor legislaţie naţională. În prezent paisprezece state europene definesc căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie, iar șapte state au înscris această definiţie în constituţie.
Organizaţia ADF International, care s-a implicat în litigiul în care cetăţeanul român Adrian Coman şi cetăţeanul american Robert Claibourn Hamilton au dat în judecată statul roman pentru a le fi recunoscută căsătoria, a oferit observaţii scrise în acţiunea de la Curtea Europeană.
„Multe ţări europene recunosc şi protejează căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie în legile naţionale şi în propria lor Constituţie. Ţările ar trebui să rămână libere să decidă că un bărbat şi o femeie sunt esenţiale pentru creşterea unui copil. În aceste vremuri, când Uniunea Europeană se confruntă cu numeroase tensiuni interne, Curtea de Justiţie ar putea favoriza o adâncire a acestor tensiuni dacă ar decide să redefinească căsătoria şi familia”, declară Adina Portaru, consilier juridic la ADF International.

„Dacă CJUE poate decide unilateral definiţia legală a cuvântului „soţ” pentru toate cele 28 de state membre, nu mai există nici o piedică pentru a schimba condiţiile pentru alcătuirea unei familii. Drept exemplu, în Suedia există o dezbatere naţională cu privire la căsătorie, dacă aceasta nu ar trebui să includă şi practicarea poligamiei. În aceeaşi notă, alte state europene ar putea hotărî o coborâre a vârstei legale la care o persoană se poate căsători. Decizia Curţii în cazul Coman ar putea obliga toate statele membre să accepte ca legale relaţiile oficiate în alte state, indiferent de prevederile din propria lor legislaţie”, a completat Adina Portaru.
În anul 2010, Adrian Coman şi partenerul lui Robert Claibourn Hamilton au obţinut un certificat de căsătorie în Belgia. Ulterior aceştia au venit în România, unde au solicitat ca relaţia să le fie recunoscută oficial. Autorităţile române, în conformitate cu legile naţionale, au refuzat legalizarea legăturii motiv pentru care cuplul i-au dat în judecată. Cei doi au susţinut că libertatea lor de mişcare în interiorul UE este îngrădită. În 2016 Curtea Constituţională din România a decis să solicite Curţii Europene de Justiţie un punct de vedere în privinţa interpretării termenilor ce definesc o căsătorie. Acum este la latitudinea CJUE cum va defini partenerii dintr-o căsătorie.

Adrian Coman este director de programe pentru Fundaţia „Arcus”, un ONG care militează pentru drepturile persoanelor LGBT peste tot în lume.
Uniunea Europeană este foarte divizată în privinţa căsătoriei. Dacă Curtea Europeană de Justiţie hotărăşte să răstoarne protecţia constituţională a căsătoriei care există în atâtea țări din Uniune, acest lucru va conduce la tensiuni fără precedent. Vom vedea tot mai mult haos şi diviziune şi nu armonie”, a spus şi Sophia Kuby directorul departamentului juridic al ADF International.
Acest proces este o mare provocare. Echipa ŞtiriCreştine.ro vă cheamă să vă uniţi în rugăciune pentru România, pentru Europa şi pentru întreaga lume. Haideţi să cerem biruinţa binelui asupra acestui fenomen agresiv care vrea să înăbuşe adevărul. Rugaţi-vă ca familia să îşi păstreze statutul şi chipul creat după design-ul lui Dumnezeu. Rugaţi-vă şi pentru apărătorii valorilor creştine în Parlamentul României, în Parlamentul European şi în Consiliul Europei, ei au de purtat sarcini grele şi bătălii spirituale foarte dure pe acest front împotriva secularismului.
