Duminică, 19 noiembrie
Doamne Isuse, care ai umblat pe apă și ai poruncit vânturilor și valurilor, înaintea Ta aducem miile de oameni care au suferit din pricina inundațiilor din sudul Asiei și din vestul Africii și din cauza uraganelor din Caraibe. Ai milă de acei oameni și poartă-le de grijă! Ne rugăm, de asemenea, ca Tu să trimiți în estul și sudul Africii ploile în acest sezon, în locurile potrivite și în cantitățile potrivite, pentru ca astfel culturile să crească și să înflorească, iar anii de foamete să ia sfârșit. Fie ca acei copii ai Tăi afectați de astfel de dezastre să fie un izvor de speranță, pace și mângâiere pentru toți cei care nu Te cunosc încă.
Luni, 20 noiembrie
Sute de mii de creștini sud-sudanezi fug de seceta, de foametea și de conflictele din patria lor. Unii s-au îndreptat spre nord, în Sudan, o țară islamică strictă, unde rapoartele spun că li se refuză ajutorul guvernamental dacă nu recită crezul islamic (shahada). Rostirea acestor cuvinte este considerată de musulmani ca fiind convertire la islam. Bisericilor din Sudan li s-a interzis să ajute refugiații din Sudanul de Sud. Așadar creștinii au la dispoziție posibilitatea de a se lepăda de Cristos sau de a muri de foame. Rugați-vă ca Dumnezeu să-Și glorifice Numele, iar poporul Său să fie credincios, afirmând cuvintele lui Pavel: „Căci pentru mine a trăi este Cristos, iar a muri este un câștig.” (Filipeni 1:21)
Marți, 21 noiembrie
“Amos” și-a pierdut părinții în timp ce familia sa încerca să-și facă drum spre Uganda pentru a scăpa de foametea din Sudanul de Sud. Băiatul de 12 ani și-a continuat de unul singur drumul prin tufișuri. El a întâlnit un grup de refugiați care călătoreau spre graniță și care au fost de acord să-l lase pe Amos să călătorească alături de ei. Dar, nu după mult timp, grupul a intrat într-o ambuscadă. La auzul focurilor de armă, toată lumea s-a împrăștiat. Amos s-a trezit din nou pe cont propriu. El s-a ascuns în tufișuri timp de două zile, până când a văzut un alt grup de oameni care trecea, care l-au lăsat să li se alăture. Însă de data aceasta Amos era atât de slăbit de foame încât nu mai putea să meargă deloc. În cele din urmă, doi dintre bărbați l-au cărat în spate, cu schimbul, până au ajuns în Uganda. Amos este unul dintre cei 90.000 de creștini sud sudanezi pe care Fondul Barnabas îi ajută cu alimente, prin proiectul Joseph. Cereți-I Tatălui nostru ceresc ca El să le poarte de grijă fizic, emoțional și spiritual.
Miercuri, 22 noiembrie
Peste 30 de luptători Boko Haram au atacat satul majoritar creștin Moskota, din Camerun, la ora unu, într-o noapte din august. Un prezbiter al bisericii a fost ucis și toți copiii (trei fii și trei fiice) au fost răpiți. Câteva bovine au fost împușcate și proprietatea a fost incendiată. Multe familii au părăsit satul și au mers să doarmă în munți, preferând frigul, ploaia și eventualele mușcături de șarpe decât să fie uciși în casele lor. „Vă trimitem un strigăt de ajutor, rugându-vă să vă ridicați mâinile și vocile înaintea Dumnezeului Atotputernic, prin Isus Cristos”, a scris un lider al bisericii. Rugați-vă ca acești frați creștini să fie păziți de alte atacuri.
Joi, 23 noiembrie
Pastorul din Zimbabwe, Evan Mawarire, a fost arestat de poliție, în timp ce cobora de la amvon, duminică, 24 septembrie. El a provocat mânia autorităților printr-o campanie pe rețele de socializare prin care critica guvernul din Zimbabwe în privința economiei și a eșecul acestuia de a plăti angajații. În ziua următoare, pastorul Mawarire a negat acuzațiile de subminare a guvernului (pedepsită cu până la 20 de ani de închisoare) și de instigare la violență publică (pedepsită cu până la zece ani de închisoare). Rugați-vă să fie retrase toate acuzațiile.
Vineri, 24 noiembrie
„Nu ne-am gândit niciodată că lucrurile împotriva cărora luptăm ar putea fi o binecuvântare pentru satul nostru astăzi.” Acestea au fost cuvintele uimitoare spuse de un lider necreștin al unui sat din Guineea, Africa de Vest. Lucrul cu care se luptau era creștinismul, iar binecuvântarea era o fântână din incinta unui complex bisericesc, finanțat în principal de Fondul Barnabas; apa din fântână era la dispoziția tuturor sătenilor, fie că erau creștini, musulmani sau urmași ai religiilor tradiționale africane. Anterior, minoritatea creștină, susținând că Dumnezeu era protectorul lor, refuzase să se alăture celorlalți săteni în a aduce jertfe pentru a cere protecție supranaturală de eventuale atacuri armate. Sătenii i-au boicotat pe creștini un an, timp în care nu le-au vorbit și nu au făcut schimburi comerciale cu ei. Chiar și după ce boicotul a fost ridicat, ei nu i-au lăsat pe creștini să folosească sursa de apă a satului. Lăudați-L pe Dumnezeu că atitudinea generoasă și iertătoare a creștinilor a dus la schimbarea inimii sătenilor.
Sâmbătă, 25 noiembrie
Un mesaj sosit în august de la un lider creștin din Republica Centrafricană (CAR) a descris eforturile așa-numitelor „forțe de menținere a păcii” care păreau că încearcă să facă tot posibilul pentru a menține conflictul. „Se pare că acum aproape 80% din trupele ONU din CAR sunt musulmani și nu înțelegem cum ar putea ei să îi apere, din toată inima, pe nemusulmani. El a dat exemplu trupele marocane de menținere a păcii care au sosit în orașul Gambo și au găsit totul liniștit. Așa că au condus 20 de kilometri într-un alt sat și au adus de acolo câțiva musulmani fulani în Gambo. Aceștia, înarmați cu cuțite și săgeți otrăvite, au ucis mai mult de 80 de persoane. Rugați-vă Domnului, care face ca războaiele să înceteze până la marginile pământului, ca El să aducă pacea și stabilitatea în această țară majoritar creștină, unde acum domnește violența religioasă. (Psalmul 46:9)
Sursa: Fondul Barnabas
