Autoritățile vietnameze din cartierul Muong Cha, provincia Dien Bien, au distrus două noi biserici ale minorității etnice creștine Hmong luna aceasta, amenințând că o vor distruge și pe a treia.
Biserica Ho He, ridicată în aprilie de către organizația neoficială Vietnam Good News Mission, a fost demolată pe 17 iunie. Biserica Phan Ho, aparținând Bisericii Evanghelice Vietnameze (organizație oficială), a fost distrusă în iunie 2012. Clădirea amenințată cu demolarea, Biserica Cong, aparține de asemenea celor din Vietnam Good News Mission.
Aceste congregații cu 500 până la 600 de oameni, ce au debutat ca biserici de casă, au crescut mult peste capacitatea unei case, așa că Hmong s-a sacrificat și a lucrat la ridicarea unor clădiri pentru închinare din lemn. Dar în timp ce polițiștii, forțele paramilitare și alte autorități asaltau cu zecile clădirile bisericești, creștinii nu puteau decât să privească cu tristețe și frustrare cum bisericile le erau transformate în moloz și promisiunile guvernului pentru libertate religioasă sunt din nou încălcate, spun localnicii.
Mișcarea creștină Hmong din regiunea muntoasă nord-vestică a Vietnamului a crescut de la 0 la 400.000 de credincioși în ultimele două decenii. Creștinii Hmong sunt totuși priviți cu suspiciune de către guvern și deseori devin victimele hărțuirii și uneori chiar ale persecuției.
Conform unei surse aparținând Compass, aceste incidente, printre altele, demonstrează disfuncționalitatea guvernului când vine vorba de înregistrarea bisericilor. Noi prevederi au fost promulgate pentru înregistrarea bisericilor, în 2004 și 2005, pentru a promova libertatea religioasă și a trece de la o ideologie ce se opune religiei la o abordare managerială.
În particular, era promițătoare Directiva Specială Nr.1 a Prim-Ministrului privitoare la protestantism. Aceasta garanta o înregistrare rapidă a congregațiilor locale, pentru a putea începe serviciile religioase, în timp ce probleme mai importante erau rezolvate.
De la intrarea în vigoare a acestei legislaturi, nouă denominațiuni protestante au fost recunoscute în mod legal. Totuși, cei de acolo mărturisesc că dezvăluirea comunității, necesară pentru înregistrare, a dus de fapt la o abordare mai critică a guvernului față de biserici și nu a redus perioadele îndelungate de așteptare pentru permisiunile de rutină.
Și totuși, mai mult de jumătate din protestanții vietnamezi sunt neînregistrați, iar mulți preconizează că recunoașterea legală a acestora este fără speranță. Sute de congregații au încercat să aplice pentru înregistrare, în baza Directivei Speciale a Prim-Ministrului, doar pentru a avea cererile pur și simplu respinse de către oficiali. Unora li se spune că nu se pot înregistra deoarece nu se încadrează în termenii legali, sau că nu se pot înregistra deoarece nu există creștini în zona în care locuiesc.
Dacă cererea de înregistrare este totuși primită, ea rămâne fără răspuns ani întregi, contrar termenelor stabilite în legislație pentru un răspuns din partea guvernului. Liderii creștini ce au încercat îndelung să-și înregistreze comunitatea spun că mai puțin de 5% dintre ei au primit permisiunea de a-și desfășura activitatea religioasă.
Drept rezultat, afirmă sursele, un mare număr de congregații rămân obiectul hărțuirilor și uneori chiar al închiderii forțate. Autoritățile le spun conducătorilor denominațiunilor că nu-și pot vizita bisericile, nici măcar pastorii, pentru că funcționează în ilegalitate.
Există deseori tensiuni între congregațiile Marii Biserici Catolice din Vietnam și autorități. Pe 18 iunie, de exemplu, arhiepiscopia din Vinh a publicat pe un site catolic vestit o scrisoare, adresată tuturor nivelurilor de guvernare, în care vorbea despre persecuția creștinilor din comuna Chau Binh, provincia Nghe An.
Când preotul a ajuns în comună pentru a binecuvânta o nouă casă, reprezentanții oficiali s-au adunat pentru a preveni efectuarea ceremoniei. I-au abuzat verbal pe catolici și au aruncat cu ouă stricate în altarul pregătit pentru ceremonia de binecuvântare a casei. În noaptea ce a urmat, niște huligani i-au spart casa lui Tran Van Luong, un creștin catolic ce a îndrăznit să aducă obiecții privitoare la comportamentul oficialilor, și l-au bătut pe el, soția lui, și încă alte trei persoane, declară sursele. Cei cinci au avut nevoie de intervenție medicală de urgență, iar soția lui Luong încă oscila între conștiență și inconștiență la momentul postării scrisorii.
Scrisoarea arhiepiscopiei specifică în detaliu modul în care comportamentul oficialilor și al autorităților încalcă Declarația Universală a Drepturilor Omului și Constituția Vietnamului, codul penal, precum și noua legislație vietnameză privitoare la religie. Scrisoarea se încheie cu un apel la o anchetă promptă în urma căreia să se facă dreptate. Rareori guvernul vietnamez răspunde la astfel de petiții, spun sursele; în schimb, îi defaimă de cele mai multe ori pe cei ce au redactat petiția.
O știre oficială despre o întâlnire la nivel înalt ce a vizat Directiva Specială Nr. 1 a Prim-Ministrului, publicată pe 28 februarie în vietnameză, a dat pe față mai mult decât ar fi dorit cei ce au publicat-o; raportul întâlnirii în versiunea tradusă în engleză a folosit un cu totul alt limbaj. În versiunea vietnameză, un reprezentant oficial al Comitetului Guvernamental pentru Religie a spus că directiva a fost o realizare în managementul guvernamental al religiei, prin „limitarea dezvoltării neobișnuit de rapide a religiei protestante.”
Astfel, instrumentul ce a fost recunoscut local și internațional drept dovadă a instaurării libertății religioase în Vietnam avea de fapt scopuri contrare.
La aceeași întâlnire, un vice Prim-Ministru a anunțat numirea Generalului Pham Dung din Ministerul Securității Publice ca nou conducător al Comitetului Guvernamental pentru Religie. Conform liderilor protestanți vietnamezi, direcția în care merg lucrurile nu este încurajatoare.
Vietnam a fost clasată drept țara de pe locul 19 pe lista celor 50 de țări în care persecuția este cea mai aprigă, conform organizației creștine de sprijin „Open Doors”.
Traducere de David Zanoschi
