Doctorii britanici au primit licența de a crea embrioni din materialul genetic a trei părinți. Tehnica își propune astfel să prevină bolile genetice. Primul copil cu trei părinți ar putea să se nască anul acesta.
Doctorii muncesc pentru a preveni bolile mitocondriale, acestea sunt boli ereditare care se transmit de la mamă la copil. Cu ajutorul modificărilor genetice, doctorii pot elimina genele defecte înlocuindu-le cu gene bune de la o mamă sănătoasă. Rezultatul tehnicii este nașterea unui bebeluș cu două mame, fără că acesta să moștenească malformații genetice.
Acest subiect controversat este îngrijorător deoarece încurajează modificarea genetică a oamenilor. Producerea științifică a embrionilor umani este periculoasă. Pentru a obține rezultate, doctorii deseori fertilizează mai multe ovule și creează multipli embrioni viabili. Însă majoritatea ovulelor fertilizate nu sunt implantate în uter și prin urmare aceștia sunt omorâți. Conform învățăturii creștine și a științei însăși, acesta este un act de omucidere a unui bebeluș nenăscut.
Există și pericole legate de modificarea genetică a ființelor umane. Nu știm ce se va întâmpla dacă oamenii vor începe să-și modifice propriul genom. S-ar putea să se dezvolte noi interacțiuni genetice fatale sau catastrofale. De asemenea, există și riscul discriminării genetice, care s-ar manifesta printr-o formă ridicată de rasism împotriva persoanelor cu doar doi părinți.
O astfel de alegorie a fost descrisă în 1932 de către Aldous Huxley în cartea sa ‘Minunata lume nouă’. În distopia lui Huxley oamenii nu aveam mame ci erau produsul fertilizării artificiale. În procesul de fertilizare, bebelușii erau modificați genetic astfel încât unii să se nască deștepți iar alții proști. Rezultatul a fost stratificarea extremă a societății și un regim strict de castă. Sistemul era în mare parte inuman iar respectul pentru demnitatea umană lipsea cu desăvârșire.
Fenomenul dezvoltării tehnologiei ne depășește raționamentul. Ne trezim că suntem capabili de lucruri noi și rareori ne întrebăm dacă ar trebui cu adevărat să le facem. S-ar putea să asistăm la deschiderea cutiei Pandorei și apoi obligați de a trăi cu consecințele. Dacă vom continua să ne împotrivim raționamentului, să avem măcar speranța că ne vom putea împotrivi și consecințelor.
Publicat de Marshall Connolly la 16 martie 2017, Catholic.org
