În 1884, Franţa a construit catedrala magnifică St. Louis în oraşul Cartagina din Tunisia. Ea a fost destinată să devină pentru o mie de ani “ancora” creştinismului în nordul Africii. Dar cu o sută de ani mai târziu, serviciile de închinare din catedrală au încetat, iar clădirea a fost redenumită şi folosită pentru concerte şi evenimente culturale. Nu toţi creştinii au aflat că nu clădirile produc mişcări. Dar nici absenţa clădirilor “creştine” nu înseamnă că nu există mişcare spre Hristos.
Într-o ţară vecină din nordul Africii, intervievam într-o simplă biserică nişte creştini care proveneau din contextul musulman. Aceşti 24 de liderii ai bisericii s-au adunat ca să-mi povestească istorisirile vieţii lor în Hristos şi felul în care Evanghelia se răspândea peste toată patria lor din nordul Africii. Pierderea măreţei catedrale nu a împiedicat miile de oameni din regiune să se întoarcă la Hristos.
Organizaţiile misionare creştine de mult timp au confundat zidirea clădirilor bisericeşti, a spitalelor şi a şcolilor cu zidirea Împărăţiei lui Dumnezeu. În realitate însă, Împărăţia lui Dumnezeu este zidită în inimile bărbaţilor şi femeilor care îşi supun viaţa domniei lui Isus Hristos. Vedem Împărăţia lui Dumnezeu răspândindu-se prin mesajul transformator, vieţile schimbate şi prin adunări şi părtăşii ale credincioşilor care se strâng în jurul Cuvântului Lui Dumnezeu.
Evanghelia se răspândeşte în nordul Africii în acelaşi fel cum s-a răspândit în Imperiul Roman. Clădirile, catedralele, spitalele şi universităţile vor ajunge din urmă, însă ele niciodată nu vor merge înaintea mişcărilor.
SĂ NE RUGĂM:
- pentru creştini, ca ei să vadă Împărăţia lui Dumnezeu drept comunităţi de credincioşi nou-născuţi;
- pentru creştini, ca ei să investească mai degrabă în resurse, pentru a arăta şi împărtăşi Evanghelia, şi în ucenicie, decât în construcţia clădirilor şi instituţiilor;
- pentru mişcările care au loc în nordul Africii şi în toată Casa Islamului, care se împrăştie cu miile de la persoană la persoană.
