Istoria curcubeului este una interesanta. Curcubeul a apărut după primul ciclu de dispariție a civilizației de pe fața pământului. După ce paharul mâniei divine s-a umplut, cu imoralitate și practici anormale, a fost nevoie de o revărsare a apelor și o purificare a lumii. Apele i-au înecat pe oamenii răzvrătiți împotriva Creatorului lor, iar astăzi, fosilele stau mărturie pentru existența potopului din vremea lui Noe. Furtuna a trecut, iar pe cer a apărut curcubeul, ca semn al promisiunilor divine. Un legământ pe care Dumnezeu l-a făcut cu omul și de care noi ne bucurăm, fiindcă Dumnezeu se ține de cuvânt și o va face indiferent de vremuri!
Dar ce s-a întâmplat cu acest simbol? Atunci a apărut după dezastru, ilustrând promisiunea lui Dumnezeu că nu va mai nimici prin apă. Însă folosirea lui într-un mod clandestin, în aceste vremuri tulburi, de minoritățile care își cer drepturile, denotă un tupeu exagerat. Apariția lui pe strazi, în stegulețe fluturate ostentativ tot mai des, confiscarea lui ne face să strigăm cu vocea înfundată și stinsă, dar nu ne aude nimeni… Vorbim fără să fim auziți: „Doar Dumnezeu are dreptul acesta, dreptul de a-l arbora pe cer, curcubeul este al Lui.”
Ce a făcut omul? Și l-a însușit într-un mod abuziv! Ce nu știe omul este că va fi bătut cu armele lui în final. Acest curcubeu prevestește iminenta distrugere a oamenilor de pe fața pământului, de data asta prin foc. De fapt, vorbim de al doilea ciclu de dispariție a civilizației neascultătoare. Întotdeauna când oamenii au călcat în picioare răbdarea lui Dumnezeu înfăptuind lucruri scârboase, a sosit și pedeapsa divină. Parcă acest flagel mondial nu mai poate fi oprit, coboară cu viteză pe tobogan; țară după țară îngenunchează în fața curcubeului confiscat și falsificat de grupările minoritare. Liderii mondiali, sub pretextul eradicării discriminării, au ajuns să aprobe manifestări greu de priceput de mintea unui creștin practicant.
Cititorii Scripturii știu că zile bune nu vor mai fi, ele au apus, vremurile de libertate religioasă sunt pe sfârșit, conflicte inter-religioase vor fi cu grămada, creștinii vor fi acuzați de primivism, subcultură și o întoarcere în timp. Devenin paria societății și vom fi acuzați de tot răul ce ni se întâmplă, precum au fost creștinii din timpul domniei lui Nero.
Da, creștinii trebuie să se întoarcă în timp. Să privească la Creatorul care a așezat lucrurile într-un mod normal. Creștinii trebuie să conștientizeze că trăiesc într-o lume anormală, care grăbește potopul mâniei divine! Așadar, să rămânem de neclintit când e vorba de principii și valori. Nu negociem cu nimeni, nimic. Curcubeul este al Domnului, el ne vorbește de pace și siguranța prin ascultarea de El. Așa trebuie să rămână! Pentru noi, curcubeul este finalul catastrofelor, pentru ei este prevestirea unui dezastru iminent. Au transformat legământul de pace într-un blestem, fiindcă și-au permis să aducă blasfemie divinității.
Noi să rămânem la curcubeul Domnului, semnul folosit și astăzi de Dumnezeu, elementul care leagă cerul de pământ și apare după o furtună, după o ploaie, ca o certitudine a binecuvântărilor! Păstrați în suflet semnificația originală a curcubeului!
Dumnezeu e singurul care are dreptul să-l arboreze!
Pentru Știri Creștine, pastor Sorin Cigher
