Au trecut câțiva ani de când, la sfârșitul unei seri de tineret, la Biserica Betel din Timișoara, am primit o scrisoare, scrisă de mână, de la o tânără. Pentru că mi s-a părut foarte profundă și sinceră am păstrat-o. Am regasit-o după vreo zece ani și pentu că este foarte relevantă pentru modul în care înțeleg tinerii Biserica, am hotărât să o fac publică. Cu părere se rău, nu știu numele acelei tinere pentru că s-a semnat doar cu inițialele. Chiar dacă, pe alocuri, are o doză de idealism adolescentin scrisoarea acestei fete ne provoacă să mutăm accentul de pe Biserica instituție pe Biserica familie sau comunitate de credincioși.
“Mi-a plăcut mesajul despre iubirea pe care ar trebui să o avem unii pentru alții și părtășia care ar trebui să caracterizeze adunările noastre, dar în același timp m-a pus pe gânduri. Mi-am dat seama de cum sunt și de cum ar vrea Dumnezeu să fiu în ceea ce privește comportamentul meu față de frații și surorile mele în credință. Însă, de multe ori, este atât de greu să renunți la zidurile pe care ți le-ai construit cu atâta grijă, să ieși din colivia ta și să întinzi mâna spre cel de lângă tine. Dumnezeu a pus în fiecare dintre noi acea nevoie de acceptare, de apartenență așa încât nu putem trăi singuri. Adevăratul răspuns la nevoia de acceptare și apartenență îl putem găsi numai în Biserică. Fiecare dintre noi avem nevoie să știm că avem un loc al nostru în Biserică și că suntem unici. În încheiere aș vrea să spun ce reprezintă Biserica pentru mine. Biserica este flacăra spre care alerg venind din întunericul acestei lumi atunci când din luminița mea nu a mai rămas decât un mic fitil care fumegă. Biserica este focul la care vin să-mi încălzesc sufletul înghețat de crivățul răutății acestei lumi. Biserica este farul spre care îmi ațintesc privirea atunci când valuri de păcate mă trag cu brutalitate spre abisul deznadejdii. Biserica este locul unde întâlnesc oameni ca mine, oameni care dorim să ne asemănăm cu Cristos. Biserica este locul de întâlnire al unui Tată ceresc cu fiii Săi, fii de Dumnezeu. Biserica suntem noi!”
Am convingerea că mulți dintre noi ne-am regăsit în căutările acestei tinere și mai ales că am înțeles acest adevăr profund: Biserica suntem noi, cei mântuiți prin harul lui Dumnezeu și integrați de Duhul Sfânt în Trupul lui Cristos.
Pastor Samy Tuțac
