Vești din Madagascar: Din furtuna ciclonului Chezda la limanuri bune

Dragii nostri,

Pe fiecare crestin care are pasiune in a-si trai credinta si a citi Scripturile, prima luna a anului il gaseste in cartea Genesei, cartea inceputurilor: inceputul omului si ale lumii, inceputul timpului si a istoriei, inceputul primelor orase, inceputul poporului Israel, inceputul planului de rascumparare al lui Dumnezeu.

Si pentru noi acest a reprezentat o fila a unor inceputuri, a intalnirii pentru prima data cu evenimente pe care nu le-am mai experimentat pana acum. Despre doua dintre aceste evenimente noi am dori sa va scriem in aceasta scrisoare.

Unul dintre ele a fost trairea ,,liveˮ – pe viu, a vijeliei unui ciclon, desi orasul nostru a fost atins doar de perimetrul exterior al ciclonului Chezda. A maturat case, copaci, acoperisuri, stapi de curent electric, podurile mai mici, a adus multe inundatii si distrugere. A lasat in urma peste 15.000 de sinistrati.

Al doilea eveniment a fost venirea unei echipe de pastori din Romania, care au stat in Madagascar pe parcursul a 10 zile, exact in perioada asta grea din punct de vedere climatic. Ceea ce parea sa fie o calatorie dificila a fost transformata prin dragostea si bunatatea lui Dumnezeu in momente de mare binecuvantare, partasie sfanta si a creat poduri intinse intre aceste doua tari si intre bisericile nascute din nou ce le reprezinta: Romania si Madagascar.

Alerta maxima in Madagascar: apropierea vijelioasa a 2 cicloane de Marea Insula

Doua cicloane mari s-au format in cursul lunii ianuarie intr-o parte si alta a Madagascarului : cicloanele Chezda si Bantsi. Ciclonul Chezda s-a invartit prima data in Oceanul Indian si apoi a reusit sa inconjoare Madagascarul si sa intre in canalul Mozambicului. Cand se spera ca va muri, el a devenit si mai puternic si a gasit o poarta de intrare pe teritoriul Madagascarului prin orasul Morondava. A traversat teritoriul tarii si a iesit la Oceanul Indian, facand prapad si inundatii peste jumatate din tara. Sute de case daramate, aproape 200 de scoli inchise temporar din pricina stricaciunilor produse si recoltele inundate si distruse. Am vazut si noi ce inseamna asta. Pene indelungate de curent, vijelie care batea cu putere acoperisurile, casele, cladirile anexe si copacii. Tara era in alerta maxima. S-a cerut pe canalele media ramanerea in case. Chiar si in curtea noastra unul dintre pomii ce ii aveam a fost smuls din radacina. Asta inseamna inca un an de foamete pentru acest popor.

Treziti noaptea de acoperisul ce s-a prabusit peste familie

Una dintre familiile care au fost afectate a fost o prietena buna de-a noastra, o femeie care s-a intalnit cu Hristos: profesoara Mamy. Casatorita, avand 3 baieti, viata nu a lipsit-o de incercari. La varsta de 9 ani unul dintre baieti a cazut pe marginea unui sant betonat si si-a rupt coloana. Acum baiatul are 13 ani si se deplaseaza cum poate, prin fortza mainilor. Sotul ei, cazut in disperare din cauza acestei situatii, si-a gasit mangaierea deseori in alcool. Obosita sa lupte singura pentru familia ei, nervoasa si cartitoare, a gasit in cele din urma bunatatea lui Dumnezeu. Viata ei s-a schimbat. Acum 2 ani si-au construit o casa cu un etaj, dar au facut-o din caramizi care nu au fost foarte bine arse in foc, ca sa intre repede in ea. Au crezut ca va rezista, daca o vor tencui cu pamant. Dar nu a tinut treaba.

Ploile care au precedat ciclonul Chezda au produs fisuri in pereti. Acoperisul greu din tigla a apasat peste peretii subrezi, care s-au curbat. Intr-o noapte, casa s-a prabusit peste ei. Au salvat ce au putut din ea. Cel mai grav ranit a fost baiatul handicapat, care nu a putut sa iasa din casa la timp si s-a prabusit tavanul pe el. A primit ingrijiri medicale, iar acum este bine. Va chemam sa va rugati pentru aceste familii – familiile sinistrate malgase – dar si pentru doamna Mamy si familia ei.

Mesagerii bucuriei – o binecuvantare venita de Dumnezeu din Romania pentru 10 zile

Un al doilea mare eveniment pe care l-am avut in luna ianuarie a fost venirea unei echipe de patru pastori din Romania pentru o perioada de 10 zile in Madagascar. A fost ca o perioada de odihna spirituala, desi a fost un adevarat maraton toata aceasta perioada. Pastorii Daniel Hada, Ciprian Barsan, Danut Tintean si liderul echipei, Dan Cata, au fost ca niste ingeri trimis de Domnul sa aiba grija de noi. Au fost o echipa speciala, bine inchegata si unita. Ne-au incurajat, ne-au ascultat, s-au jucat cu copiii nostri, ne-au consiliat, au plans cu noi, au ras cu noi, ne-au binecuvantat pe noi si toate lucrarile in care suntem implicati. Dar nu au fost doar ei, ei fiind doar varful aisbergului. Au fost bisericile din Romania, in special cele din zona Hundedoara, Deva, Calan si zona Resitei, care au avut o inima larga pentru lucrarea de aici. Va suntem asa de recunoscatori si ii suntem asa de multumitori Domnului Isus Hristos care v-a motivat, dar si v-a ajutat sa transformati dorinta in fapta si sa fiti cu noi. Ne rugam ca rasplatile Lui sa depaseasca multumirea noastra limitata in cuvinte.

De-a lungul celor 10 zile petrecute in Madagascar cu pastorii romani, am vizitat atat lucrarile din Antananarivo – Orfelinatul Speranta, cat si cele din Antsirabe si regiunea Vakinakaratra, unde suntem noi in special implicati. Nu putem sa scriem intr-o scrisoare despre toate aceste zile, dar putem sa atingem partial cateva dintre ele.

Vizite in Bisericile penticostale de aici si incurajarea lor

Pastorii romani nu s-au dat inapoi de la nici o lucrare in care puteau sa fie de folos. Obositi dupa un drum cam de 30 de ore, i-am dus in Biserica dintr-o orezarie din Antsirabe – cartierul Vatofotsy. Au slujit prin predici scurte, mesaje pline de dragoste si putere. Au slujit prin cantari – in limba romana. Nu s-au dat inapoi sa imbratiseze oamenii, sa le slujeasca copiilor din biserici, sa stranga mainile tuturor celor care doreau sa sa vorbeasca cu ei, sa se roage pentru oameni in calitate de slujitori ai Celui PreaInalt. Apoi a urmat o seara in Biserica Karmela Eben Ezera, unde s-au stans fratii si surorile din 4 biserici. Asa au avut ocazia sa cunoasca mai multi pastori, sa se roage cu ei, sa le cunoasca bisericile. Domnul ne-a mai oferit surprize in diferite locuri si au trebuit sa slujeasca oamenilor adunati in diferite locuri : in Antanikatsaka – oamenii din biserica ne-au vazut si ne-au cerut sa avem partasie cu ei in rugaciune si cantare ; alta data i-am vizitat si erau in jur de 70 de persoane adunate pentru lucru – au lasat lucrul si s-a facut slujba divina, asa ca a trebuit ca pastorul Ciprian Barsan sa predice. In numele lui Isus Hristos si prin sprijinul Bisericilor pe care le pastoresc si care i-au insotit tot timpul in rugaciuni, ei au facut mult bine aici: orga pentru o biserica, un calculator pentru alta biserica, aproape o tona de orez pentru oamenii saraci din biserici, ajutor familii pastori, motoreta noua pentru un pastor, sponsorizare student la Scoala Teologica.

In vizita la Colegiile ,,La Promesseˮ si ,,Les Pigeonsˮ

Doua dintre lucrarile noastre de aici implica parteneriate cu 2 colegii cu un total de peste 200 de copii. Le-am vizitat in zile diferite. Am avut partasie cu profesorii, timp de capela – rugaciune, incurajari si cantare cu copiii, timp de relaxare cu ei: fotbal, baschet, alte jocuri. Pastorii romani au incurajat copiii si chiar au cantat cantari. Pastorul Daniel Hada a trebuit sa le predice copiilor ad-hoc. I-a incurajat din cartea Daniel. Apoi a invatat sa numere pana la 100 in limba malgasa, insotit de un cor de 50-60 de copii ce il inconjurau. Pastorii Danut Tintean si Ciprian Barsan  au impartit cornuri cu miere pentru fiecare dintre copiii de la cele doua scoli. Pastorul Dan Cata a povestit cu profesorii si cu directorii scolii, incurajandu-i sa aiba viziune si sa planteze invatatura, dar si Cuvantul lui Dumnezeu in vietile copiilor. Scolile au fost binecuvantate si in alte feluri: ajutor financiar pentru materiale didactice, sponsorizare taxe copii la scoala, sponsorizare pentru obtinerea atestatului de liceu a uneia dintre scoli, cumparare banci pentru una dintre scoli.

Cladire de Biserica construita in Antanikatsaka

Pastorul Manitra si Biserica Karmela Eben Ezera au plantat o biserica in localitatea Antanikatsaka. A mobilizat in toamna pe membrii bisericii sa stranga bani pentru materiale, in special lemn, dar si tabla pentru acoperis, ca sa poata construi o cladire temporara din lemn pentru urmatorii ani. Nevoile si viata grea, dublata de venirea sarbatorilor si a cheltuielilor aferente au blocat procesul. Pastorul Manitra a apelat si la noi, familia Saitis, asa ca s-a inceput implantarea stalpilor si fixarea acoperisului de tabla. Am participat partial la lucrari, ajutand la fixarea cosoroabelor, coamelor si capriorilor, adica a structurii acoperisului. Apoi a venit ciclonul. Biserica a fost in rugaciuni sa nu ia ciclonul toata munca noastra si totii banii investiti pana acum acolo. Si Domnul a fost bun. A ramas in picioare. Dar o lucrare de asta mai ia mult timp aici in Madagascar pana este finalizata.

Am propus pastorilor din Romania sa venim cu un plan si sa finalizam cladirea din lemn a bisericii. Nu mai vrem sa riscam ca vijelia sa strice lucrarea inceputa. Au fost de acord, si, inarmati cu un deviz, am pornit un plan impreuna. Mobilizati bine, o echipa de barbati din biserica s-au apucat de treaba. Am fost si noi alaturi de ei, desi noi efectiv nu am avut timp sa fim in santier din cauza altor lucrari. Nu a fost usor, nici simplu. Dar dupa o saptamana de lucru, am avut o slujba neoficiala de binecuvantare a Bisericii. Duminica seara, in timp ce pastorii romani se imbarcau in avion spre casa, a avut loc oficial deschiderea Bisericii din Antanikatsaka. Un proiect peste 90% romanesc.

Din furtuna tropicala cu cicloane la limanuri bune!

Experientele acestui inceput de an ne-au inspirat titlul acestei scrisori. Am cugetat la apostolul Pavel, luat de ciclonul ,,Eurachilonˮ si tarat prin Marea Mediterana, pana cand Dumnezeu i-a scos in cale ostrovul Malta, un liman bun pentru odihna si refacere – Fapte 27. Furtuna nu l-a doborat, ci, dimpotriva, i-a intarit increderea in Domnul Atotputernic, care este suveran peste natura si vietile oamenilor.

Uneori ne-am simtit si noi in peregrinarea noastra in sudul Africii ca si o corabie pierduta in valurile marii. Am primit multe semnale de sprijin in ultimul an si jumatate, dar singuratatea ne era evidenta. E dureroasa strainatatea, cum multi dintre dvs o stiti bine. Venirea pastorilor din Romania a fost un moment semnificativ pentru noi. Nu a fost doar o simpla vizita, ci un semn de dragoste din partea dvs, a Bisericilor din Romania si Diaspora, care ne iubiti pe noi, pe poporul malgas si care apreciati lucrarea de aici. Va multumim frumos pentru acest gest al dragostei si ne rugam ca Dumnezeu sa va binecuvanteze deplin, rasplatindu-va osteneala de-a va ruga pentru Madagascar, a oferi darurile dvs pentru poporul malgas, dar si de a pune din cand in cand piciorul pe taramurile Marii Insule Rosii africane.

Cu aleasa dragoste si pretuire,

       Saitis Marcel si Ioana, cu copiii Alessia, Ruth si Filip