Trăim vremuri atât de confuze și care aduc atât de multe transformări în stilul de viață al oamenilor, încât lipsa 
constanței este principala constantă din viețile tot mai multora.
Să luăm, spre exemplu, problema locului de muncă. E cum era în armată, pe timpuri: cine are mai multă vechime are un cuvânt mai greu de spus față de noii veniți. Acum cine se apropie de șapte ani vechime într-un singur loc, deja nu doar că se simte plafonat, dar este tratat ca atare. Căutarea dezvoltării profesionale sau a unui venit financiar care să facă față solicitărilor consumerismului din societatea noastră ne determină mereu la schimbare.
Familiile sunt de asemenea lovite de crize și schimbări fără precedent. E adevărat că înainte nici nu se prea vorbea despre crizele din familie, poate pentru că eram obișnuiți cu criza ca stare generală. Eram cu toții mai crizați și mai odihniți în criza noastră. Acum însă, speranța oamenilor a crescut, dar din păcate în direcții greșite. Oamenii vor parteneri mai tineri, mai frumoși, mai bogați, mai liniștiți, mai așa sau mai altfel.
Nici bisericile nu îi mai mulțumesc pe oameni. Iar neîmplinirea și nemulțumirea care au devenit un trend deja în orașele mari sunt transmise acum prin rețelele de socializare chiar și la persoanele din localitățile mai mici unde nici nu au alternative la biserica ce îi nemulțumește, dar au cont pe facebook și deși n-au încotro, rămân în bisericuța lor dar… nemulțumiți. Pentru că acolo, pe internet, toată lumea se vaită că e greu cu toate cele. Până și cu cele sfinte.
Oamenii vor să-și optimizeze viața, dar și-o strică tocmai în goana lor disperată după mai mult. Mai mult din aia, mai mult din cealaltă, dar parcă prea puțin din Isus Cristos. Nevoile fundamentale ale oamenilor sunt aceleași, indiferent de contextul în care trăiesc sau de domeniul de viață în care își trăiesc frustrările. E trist să vezi zbaterea lăuntrică a oamenilor care nu știu de Cristos, dar și mai trist este să-i vezi pe creștini împrumutând din greșeală trendul societății și uitând cu totul de viața plină de semnificație de care s-ar putea bucura dacă și-ar păstra atenția la Cel care a promis că le-o poate da. O viață din belșug.
Consilierea cristocentrică, o consiliere centrată pe Cristos, nu este așadar centrată pe om, sau pe problema lui. Ba nici chiar pe ceea ce el înțelege că vrea să atingă. Ci doar pornind de acolo, rolul consilierului cristocentric este ca după ce-și ascultă semenul, să-i poată veni în întâmpinare cu o soluție cu mult mai bună și de dorit decât și-a închipuit consiliatul vreodată. Câte din problemele tale ar mai rămâne dacă ai fi asemeni lui Isus? Dar mai ales, dincolo de ceea ce spun oamenii, ce crezi că ar spune Dumnezeu despre tine dacă ai fi asemeni Fiului Lui, în care zicea că își găsește toată plăcerea?
Oamenii sunt nefericiți nu pentru că nu luptă pentru asta, ci pentru că nu țintesc mai sus de împlinirea imediată și superficială a problemelor lor. Și își caută împlinirea acelor nevoi fundamentale legitime prin surogate. Consilierea cristocentrică te pune față în față cu Isus, Cel care reprezintă în chiar Persoana Sa, mesajul Dumnezeului Tată către om, creatura mâinilor Lui. Nevoia de apartenență, de semnificație, de siguranță, de a iubi și a fi iubit, nevoia de a fi acceptat – toate acestea capătă un alt sens după ce în străfundurile ființei tale începe să-și facă loc prezența Duhului Celui care te-a creat.
Când mintea ta începe să gândească precum a Lui, când inima ta începe să prindă ritmurile pasiunilor Lui, când începi să vezi lumea prin ochii Lui, atunci nu te mai vezi în centrul nevoilor tale care strigă cu furie să fie împlinite de șeful, soțul sau liderii bisericii, ci cu o oarecare plinătate interioară inspirată din identificarea cu Dumnezeirea poposită în viața ta, începi să-i vezi pe oameni cu nevoile lor și să găsești în inima ta, cu surprindere, o dorință aprinsă de a-i vedea și pe alții eliberați din obositoarea viață centrată pe ei înșiși.
Cu cât e mai grea schimbarea de perspectivă, cu atât e mai solicitant efortul din partea consilierului. Tandrețea împletită cu fermitatea, ascultarea activă cu prezentarea clară a stilului de lucru al lui Dumnezeu, temele de casă ale consiliatului și lucrarea activă a Duhului Sfânt – toate acestea și multe altele trebuie să se regăsească, complementar, în ceea ce se presupune a fi o consiliere centrată pe Cristos.
Cursul organizat la București în perioada 3-7 martie de către Asociația Consilierilor Creștini din România oferă o astfel de perspectivă de lucru, cu multe exerciții de dezvoltare personală și a abilităților de lucru ale consilierului în formare. Nu e o conferință deschisă publicului larg ci o Școală de Formare care presupune multă muncă și disciplină personală.
Cursul se adresează în mod special celor implicați în slujirea semenilor, atât în mediul eclesial cât și în larga societate: pastori, medici, misionari, lideri de tineret sau de școală duminicală, lucrători cu femeile sau cu bărbații din biserici sau cu oameni din diferite categorii defavorizate sau aflate în criză.
Organizarea și susținerea cursului presupune un cost de 250 ron iar perioada înscrierilor se încheie pe 25 februarie. Dosarul de înscriere trebuie să cuprindă o copie după C.I, Formularul de înscriere, Recomandare din partea pastorului și o Scrisoare de intenție după modelul celor de aici: http://goo.gl/LKlrvq Pentru orice alte detalii, vă rugăm să ne contactați pe adresa de mail bucuresti@accro.ro sau la numerele de telefon aflate în pliantul de prezentare a cursului de la link-ul anterior.
Vă așteptăm cu drag la cus.
Din partea Echipei ACCR București,
Pastor Consilier și Psihoterapeut în Formare, Corneliu Chiriluță
