ALEGERI PREZIDENȚIALE – Cum votăm la 25 de ani de la “revoluție”? de Cristi Soimaru

În noiembrie – având turul decisiv în data de 16 – România va avea din nou alegeri prezidențiale. Este a șaptea oară după schimbările din decembrie ’89 când românii sunt chemați la vot pentru a-și alege președintele. Și, deși actuala campanie încă are unele din elementele care au caracterizat-o pe cea din mai ’90, este speranța și convingerea mea că unii din concetățenii noștri au învățat să abordeze campania cu mai multă înțelepciune.

În aceste rânduri voi căuta să răspund întrebării din titlu nu cu o recomandare specifică de vot, ci referindu-mă la câteva perspective și posibile criterii pe care un urmaș al Domnului Isus le poate avea în vedere atunci când își stabilește opțiunea de vot și participă la procesul politic (“viața cetății”).

Mai întâi dați-mi voie să expun câteva perspective generale:

1. În astfel de campanii electorale nu suntem chemați să alegem între candidați perfecți sau între îngerul Gabriel și Lucifer, deci principiile noastre inspirate din valori absolute nu pot fi aplicate într-un mod absolut;
2. Indiferent dacă candidatul nostru preferat câștigă sau pierde alegerile, fiecare credincios este chemat (de Dumnezeu) să se roage pentru noul președinte și să binecuvânteze țara;
3. Orice cetățean are idei și perspective politice. Chiar și refuzul de a te informa despre candidați și de a lua decizia de neparticipare la vot are conotații și implicații politice pentru persoana respectivă și semenii săi;
4. Votul pentru alegerea președintelui este o ocazie și responsabilitate civică pe care trebuie să o abordăm din perspectiva dublei noastre “cetățenii”. Suntem, temporar, cetățeni ai patriei pământești și ai Împărăției lui Dumnezeu (prezentă și viitoare). Deci, pentru a influența mersul lucrurilor avem la dispoziție atât votul și alte acțiuni civice, cât și rugăciunea și binecuvântarea spirituală a semenilor, liderilor, orașului și a țării.

Plecând de la aceste considerații generale în cele ce urmează voi împărtăși câteva posibile criterii și recomandări de abordare a votului de la alegerile prezidențiale:

1. 1. E bine să înțelegem miza votului. Președintele nu poate să dea butelii sau să ne asfalteze strada din fața casei, dar are responsabilități constituționale importante. El este cel care are o influență asupra componenței guvernului și cel care reprezintă statul român. Președintele are ultimul cuvânt în desemnarea procurorilor șefi, oameni care trebuie să urmărească aplicarea legilor cu dreptate și să combată corupția care sufocă țara. În context, este bine să ne amintim învățăturile lui Solomon din cartea Proverbelor (29:4, 20:23 și altele).
   Tot conform Constituției (legea de căpătâi a țării), președintele conduce politica externă a țării, iar aceasta are o mare influență și în mersul lucrurilor din țară. Ne amintim cum erau (ne)respectate libertățile cetățenești înainte de 1989 când România era parte din Tratatul de la Varșovia și cum merg lucrurile de când țara și-a schimbat direcția și este membră NATO. Fără să idealizăm lucrurile pământești, e bine să înțelegem că bisericile evanghelice de la noi din țară au nevoie de un context liber pentru a-și împlini mandatul atât în țară, cât și pe câmpul extern de misiune.
2. Deși nu avem de ales candidați perfecți, e bine să căutăm să discernem cât putem despre caracterul, trecutul și activitatea candidaților. Ce fel de om este? Este un om de cuvânt și de încredere? Prin ce s-a remarcat până acum în activitatea lui/ei profesională și politică? Are minimul profil moral și pregătirea pentru a conduce România în următorii 5 ani? Acestea sunt nu doar întrebări legitime pentru o astfel de decizie, ci reprezintă criteriile după care liderii erau selectați în istorisirile Bibliei (de ex. în Exod 18:21).
   Merită menționat și că alegerile din acest an sunt despre viitor și nu despre trecut. Putem învăța din experiențele trăite sub cei patru “escu”, oamenii care au fost deja președinții României, dar nu e înțelept să ne lăsăm conduși de resentimente sau de manipularea media atât de prevalentă în aceste zile.
3. Chiar dacă alegerea unui președinte nu este la fel ca alegerea unui conducător în biserică, e bine să ne întrebăm și despre profilul spiritual al candidatului. Are persoana respectivă o frică sinceră de Dumnezeu? Nu vorbim aici de „cruci făcute la televizor”, dar Proverbe 9:10 ne amintește că adevărata înțelepciune pornește de la “frica de Domnul”.
   Tot legat de acest punct este bine să ne întrebăm care este concepția despre lume și viață a unuia sau altuia dintre candidați. De exemplu, eu m-aș bucura să susțin în această campanie un candidat care crede în dreptul la viață din momentul concepției și se opune avorturilor, dar un astfel de candidat nu există acum. Oricum e bine să înțelegem care sunt în acest moment calitățile esențiale pe care trebuie să le aibă un bun președinte. Președintele nu poate da legi noi, dar poate exercita cu onestitate, transparență și bună credință responsabilitățile sale sau poate fi un om care să aibă alte interese și priorități în exercitarea mandatului.

În încheiere aș vrea să vă împărtășesc și câteva recomandări de atitudine și acțiune pentru perioada pre și post electorală:

1. Nu vă uitați doar la un singur post sau site de știri. Fiecare punct de vedere poate avea și un punct de orbire. Majoritatea pozițiilor exprimate acolo sunt motivate de interesele patronilor de presă și a politicienilor din umbră și nu de interesul pentru adevăr și cetățeni;
2. Chiar dacă aveți convingeri politice puternice, ca urmași ai Domnului Isus suntem chemați mereu să acordăm respect și iubire. Putem avea dezacorduri și fără să fim dezagreabili. Campania trece, dar prietenii, colegii și familia trebuie păstrate;
3. Nu votați sau nu faceți recomandări de vot pentru alții plecând de la vreun câștig sau interes ascuns;
4. Rugați-vă în fiecare zi ca Dumnezeu să se îndure de România și să ne protejeze după planul Său desăvârșit (Ieremia 29:7).