In vara anului trecut am scris despre “iadul britanic”, un articol privind discriminarea impotriva crestinilor britanici. Astazi discutam despre un alt “iad”, unul pentru suflet. E iadul suedez. Reputatia Suediei este ca e, de fapt, un paradis. Pentru trup. O tara mica, cu o populatie mica, cu o istoria nemarcata de cotropiri straine ori razboaie civile care sa-i fi inhibat dezvoltarea culturala ori civilizatia, Suedia a avut marele noroc de a fi protejata de istorie si izolata de marile conflagratii si tiranii europene. Asta i-a permis sa experimenteze cu doctrinele secularismului si cu diverse alternative sociale mai devreme ca oricare alta tara europeana. Deci, daca cineva deja vrea sa vada viitorul social al Europei, e suficient sa priveasca la Suedia zilelor noastre. Aspectul pe care-l analizam astazi, insa, e mult mai restrins, si anume sexualitatea.
Se poate spune ca intr-un anumit fel revolutia sexuala europeana a inceput in Suedia anului 1944 cind, in timp ce restul Europei era prinsa in cea mai mare conflagratie militara a istoriei, Suedia neutra a dezincriminalizat sodomia. Au urmat dupa aceea celelalte tari scandinave, Marea Britanie, restul Europei occidentale, America de Nord, si alte tari dupa ele. Peste revolutia sexuala suedeza s-a suprapus o doctrina radicala a egalitatii, iar consecintele acestui amalgam sunt bine cunoscute in toata lumea. Ceea ce e mai putin cunoscut, insa, este ca Suedia se transforma intr-un stat totalitar, inclusiv din perspectiva sexualitatii. Exemplul pe care-l discutam astazi e conclusiv. Cei care dezagreeaza cu comportamentele sexuale aberante sunt redusi la tacere gratie interventiei statului suedez. Mai mult, in ultimii citiva ani, Suedia a lansat un program de conversiune a gandirii traditionale spre acceptarea manifestarilor sexuale aberante si obscene. Lasam faptele sa vorbeasca de la sine, redind in traducere romaneasca un articol publicat recent pe acest subiect in publicatia catolica italiana Zenit si intitulat Thoughtcrime in Sweden: Certification Program Aims to Make LGBT Issues Mainstream (“Crime de gandire in Suedia: un program de certificare desemnat sa integreze homosexualii”) Autorul articolului e Robert Clarke, avocat international afiliat cu grupul de juristi crestini americani Alliance Defending Freedom. [Articolul poate fi citit in engleza aici: http://www.zenit.org/en/
Totalitarism si intoleranta
Scrisa in 1948, cartea lui George Orwell 1984 privea inspre viitor si atentiona impotriva controlului statal si a obedientei oarbe a cetatenilor. In1984 erau desemnate ca si “crime de gandire” pozitiile intelectuale ori de conceptie opuse gandirii oficiale a statului. Statul incearca sa elimine astfel de crime stergind din vocabular cuvinte care ar fi putut fi folosite sa exprime opinii diferite de cele oficiale. Daca Orwell s-ar afla in Suedia anului 2014, anumite lucruri i s-ar parea foarte familiare – in mod special daca ar merge la unele din multele biblioteci, centre de sanatate ori organizatii publice suedeze care au fost certificate prin programul HBT, un program desemnat sa integreze homosexualitatea, bisexualitatea si transgenderismul.
Programul HBT a fost initiat in Suedia in 2008 de RFSL (o organizatie pro-homosexuala) pentru promovarea agendei homosexuale. Scoli, biblioteci, si diferite organizatii sunt certificate in urma unor cursuri de pregatire privind homosexualitatea, cit si plata unor sume destul de mari de bani. Programul cauta sa “schimbe atitudini” prin combaterea discriminarii si promovarea egalitatii de sanse pentru homosexuali. Asta include inlaturarea de pe rafturile bibliotecilor publice a cartilor care promoveaza rolurile traditionale ale fiecarui sex, rescrierea cataloagelor si a fisierelor intr-un limbaj in intregime neutru din perspectiva genului, si restructurarea vocabularului folosit de angajati in interactiunile lor zilnice cu clientii si unii cu altii, cu scopul de a fi mai “inclusivi”.
Se incepe cu bibliotecile
Biblioteca Sollentuna, prima biblioteca din Suedia care a fost certificata prin procesul HBT, explica ca seminariile de formare profesionala au insemnat “dezvoltarea unui nou mod de comunicare cu vizitatorii”. De exemplu, angajatilor nu li se mai permite sa ceara copiilor sa roage pe “mama ori pe tata” sa semneze pentru cartile pe care ei le imprumuta, deoarece exista “copii cu doua mame ori doi tati”. Ori, daca cineva intreaba despre un roman de dragoste, angajatii nu pot sa presupuna ca persoana care intreaba vrea o carte despre dragoste intre persoane de sex opus.
Organizatia RFSL decide continutul “curriculei” si il vinde la un pret de aproximativ $15.000 la tot 25 de angajati. Programul de certificare urmareste sa asigure ca organizatiile care trec prin programul de certificare “ofera un mediu bun de munca angajatilor si un tratament respectuos al clientilor, pacientilor, ori vizitatorilor din perspectiva comunitatii homosexuale”. RFSL spune ca exista cinci criterii care trebuie indeplinite pentru obtinerea certificarii: (1) angajatii trebuie sa aibe un nivel de cunostinta privind homosexualitatea echivalent cu un curs universitar in acest domeniu; (2) fiecare organizatie trebuie sa faca un efort serios si continuu “sa creeze un mediu de munca deschis si inclusiv din perspectiva comunitatii homosexuale”. (3) fiecare organizatie trebuie “sa faca un efort serios si continuu pentru a crea un mediu plin de respect si ospitalier” pentru clienti, vizitatori si pacienti din perspectiva comunitatii homosexuale. (4) fiecare organizatie trebuie sa aibe “un plan bine elaborat si pus la punct pentru asigurarea unor atitudini de compasiune fara de comunitatea homosexuala, cit si un plan pentru rezolvarea plangerilor homosexualilor” la adresa organizatiilor; si (5) pe parcursul perioadei de certificare fiecare organizatie trebuie sa-si revizuiasca politica interna in conformitate cu un plan specific care sa rezulte in atingerea obiectivului ultim – integrarea homosexualilor.
In cazul Bibliotecii Sollentuna, procesul de certificare a tinut opt (8) luni, si a inclus o “revizuire” a cartilor, revistelor si filmelor din biblioteca. In cursurile de certificare, angajatilor li s-a impus sa nu presupuna ca fiecare vizitator, tinar, student ori elev care vine la biblioteca parvine dintr-o familie traditionala, are ori vrea sa intretina relatii heterosexuale, ori vrea sa fie chemat “el” ori “ea”. Angajatilor li se cere sa se adreseze vizitatorilor cu termenul de “hen”, un termen neutru din perspective genului. [Nota AFR: “hen” in romaneste ar fi echivalentul cuvintelor “om”, “persoana”, ori “individ”, care nu au o conotatie sexuala]
Odata cu finalizarea procesului de pregatire, organizatiile din sectorul public primesc un certificat care e valabil pentru trei (3) ani. Dupa trei (3) ani procesul de recertificare se deruleaza din nou in acelasi mod. Fiecare certificare e valabila pentru trei (3) ani si trebuie reinnoita.
Si bisericile sunt vizate
Certificarile sunt implementate tot mai des. La sfarsitul anului 2013 municipalitatea orasului Stockholm a demarat cel mai mare program de certificare in care a inmatriculat pe toti cei 43.000 de angajati ai ei. De asemenea, Sinodul Bisericii Suedeze a adoptat o motiune prin care cere “Consiliului Bisericii sa incurajeze implementarea certificarii privind homosexualitatea intre angajatii Bisericii Suedeze”. Motiunea a fost adopata cu un vot de 153 la 76. Directorul RFSL Ulrika Westerlund spune ca programul de certificare este folositor si bisericilor in discutiile privind homosexualitatea. Ea crede ca atunci cind textele religioase sunt folosite ca argumente impotriva comportamentului homosexual, programul de certificare va impune sa nu se citeze din “biblie” ( cu “b” mic) impotriva homosexualitatii.
Articolul in engleza poate fi citit aici: http://www.zenit.org/en/
Pentru Știri Creștine, AFR
