Dintre toate grupările „neintegrate şi neevanghelizate” ale lumii, aproximativ 45% sunt musulmani
94,000 membri ai castei makrani în Pakistan şi India
Un bou îşi scutură puternic capul pentru a scăpa de muşte, iar agricultorul makrani fuge. În urma unei recolte bogate de grâu, un alt agricultor makrani înalţă un stâlp deasupra căruia aşază un pantof zdrenţuit. Doi oameni makrani pornesc într-o călătorie, iar cel de-al treilea partener trebuie să aştepte înainte de a se alătura lor. Ce se întâmplă? În fiecare dintre aceste situaţii membrii castei makrani încearcă să prevină ghinionul. Sunt un popor curajos; originar membrii comunităţii lor au fost angajaţi ca mercenari. Ironic, totuşi, teama domină vieţile lor. Deşi castele sunt de obicei asociate cu comunităţile hinduse, poporul makrani este musulman.
Motive de rugăciune
● Legaţi de teamă şi înşelăciune, poporul makrani are nevoie să fie eliberat prin puterea lui Isus Cristos. Rugaţi-vă ca ei să înţeleagă curând că se pot baza pe El pentru a-i elibera de deochi. Un cuvânt-cheie de rugăciune a fost identificat drept „încredere” (în El).
18,000 de musulmani tsakhur în Azerbaijan
„Tată, noi de ce nu avem cărţi?” Omul s-a holbat la fiul său: „Noi vorbim o limbă foarte specială. Puţini străini au învăţat-o până acum. Şi niciodată nu am avut o limbă scrisă.” Băiatul dădu din cap, dar încă era nedumerit. „Ruşii au încercat să ne impună scrisul, dar le-am rezistat. Nu avem nevoie de ei pentru
a ne arăta cum să trăim”, a spus bărbatul cu mândrie. „Dar, tată, cum vom putea spera vreodată că vom citi marile cărţi ale lumii?” „Noi avem Coranul în limba arabă. Nu mai avem nevoie de altceva.”
În urmă cu mai bine de un mileniu, mulţi oameni tsakhur au auzit Evanghelia şi au răspuns acesteia alegând să Îl urmeze pe Cristos. Totuşi, fără o Biblie, ei nu au reuşit să transmită credinţa următoarelor generaţii. Azi, poporul tsakhur este considerat „neevanghelizat”, nu se cunosc urmaşi ai lui Cristos în rândul său.
Motive de rugăciune
● Rugaţi-vă ca grupările creştine să accepte poporul tsakhur. Rugaţi-vă ca Biblia că fie tradusă în limba lor şi mulţi oameni tsakhur să îşi pună credinţa în Cristos.
Date de pe www.globalprayerdigest.org
Un comentariu
Nu ştiu să scrie… citească, un lucru ce l-am mai spus. Satana să îi prostească, nu citesc despre Iisus. Deasemeni, nu au voie, să se-nchine altui zeu. Tindem spre… lumea lui Noe, supărând pe Dumnezeu. Diferenţa-i că avem, internet, televizor. Văzând, auzind, credem, acum, nu pe viitor. Când eram copil, doream, să am un televizor. Sărăcuţi fiind… plângeam şi voiam pe loc să mor. Tot aşa şi musulmanii, fericirea îşi doresc. Numai că, din lipsă… banii, nu aud şi nu citesc. Bine-ar fi să ne gândim, strângem bani să-i ajutăm. Audio… dăruim, mai puţin să ne rugăm. V-am spus că, au apărut… deci, avem tehnologie. Ce mai trebuie făcut? Predică… teologie! În Biblie, în Scriptură, sunt pilde, nu-nţelegem. Propăvăduind din gură, cu ochii minţii vedem. Musulmanii memorează, cum au memorat Coranul. Văd pe cei ce se distrează, dorindu-şi, să strângă banul. Iar cu banul adunat, caută… calculator. Şi altora anunţat, de Hristos… Mântuitor. Aşa trebuie gândit, aşa Dumnezeu doreşte. Rugându-te, te-a prostit, satana te… “călăreşte”. Te rogi, da, te curăţeşti, de păcatul care-l ai. Zilnic, să te pregăteşti, pentru ceruri, pentru Rai. Decesul, nu ştii când vine, astăzi eşti, mâine-ai… “murit”. Şi te mai învie… “Cine”, din morminte… putrezit? Doar Domnul te mai învie, cum pe Lazăr l-a-nviat – putrezit, poate să fie, cum Domnul ne-a demonstrat. Dumnezeu are putere, o putere infinită. Este Dragoste şi Miere, pentru “fiinţa” finită. Condiţia, să-L iubeşti, ajutând pe musulman. Adică, Lui, să-I slujeşti, alungându-l pe satan. Dacă nu, nu eşti Creştin, eşti ateu, eşti animal. Sau eşti credicios… puţin, precum o maimuţă… cal. Petru, puţin credincios, către oameni s-a uitat. Şi binenţeles Hristos, ucenicul Şi-a mustrat. N-ai voie să te îndoi, de credinţa-n Dumnezeu. Până-n ziua de apoi, ca om, o să-ţi fie greu. Mai apoi… ai înviat, “lacrima” din ochi dispare. Eşti cu Domnul, eşti salvat, demonii, satana… “Moare”. Moarte-a doua-i veşnic chin, nu cumva… deces, ziceţi. Acest, înfinit “suspin”, probabil nu-nţelegeţi? Spiritele-s energie, care nu pot deceda. Căutând, fiinţa vie, lesne-n trupu-i a intra. Când demonii întră-n tine, lui satan te-ai închinat. Şi ca om, “legat” te ţine – devenind un necurat. Satana, “legat” va fi, “Viaţă”, oameni, nu mai sunt (vezi mia de ani când pământul va fi pustiu şi, credincioşii vor fi în ceruri cu Domnul Hristos) Adică, “el”, va “Muri”, dispărând de pe pământ. Dumnezeu, vrea să trăim, demonii, satan, să “Moară”. Nu vrea să ne chinuim, în “negura” de afară. Că, vor fi oameni… atei, ce atei au decedat – te desparţi ca Domn, de “They”, pentru că, eşti Domn Curat. Despărţirea-nseamnă “Moarte”, un chin veşnic, infinit. Explicat în Sfânta Carte, nicidecum, închipuit. Păi că… Domnul Îi iubire, veşnic, nu ne pedepseşte…? Nene, după despărţire, cine te mai mântuieşte? Păi că… Domnul Îi milos, ne trece în nefiinţă…? Nene, fi-vom ca Hristos – decesul, nu-i cu putinţă. Păi, ce facem după… “moarte”, în “negură” când vom fi? Nene, scrie-n Sfânta Carte – te chinui în veci… pieri! Ce mă sfătuiţi să fac, să scap de infern, de “foc”? Nene, ca ateu, ai “drac”, ce va merge-n acel loc. Şi cum scap de… “drac”, satan, căci Scriptura nu-nţeleg? Nu te închina la ban – nu fi slab de înger… “bleg”. Fără bani, nu pot trăi, renunţând la bani, ce fac? Trebuie a te gândi, să te scapi de demoni… “drac”. Rabd de foame şi postesc, totuşi, fără bani, nu pot…? Banii, banii… te prostesc, vinde casă, vilă… tot! Nu pot vinde, am muncit, am copii şi cum mi-i cresc? Mai mult, lumea, ai iubit, decât pe Domnul Ceresc?
Ai dreptate, dar mi-e greu, sunt “patron”, devin sărac? Cine nu-i cu Dumnezeu, e “satana”, demon, “drac”. N-am muncit la viaţa mea, să vând tot, efort… muncesc? Cel cu “drac”, la birturi bea – la alţii nu prea gândesc. Vând şi eu doar… jumătate, ce zici, m-am scăpat de… “drac”? Vei rămâne cu păcate – cei ca tine, dacă fac. Atunci, Dumnezeu e rău, vrea în chinuri să muncesc? Vei ajunge-n veşnic “hău”, ceea ce, eu, nu-ţi doresc. Nu mă va scăpa Hristos, pentru mine S-a jerfit? “Fii”, în Domnul credincios, precum Domnul ţi-a vorbit. Domnul spune să-L iubesc, dar unde, unde-I găsit? Omul credincios firesc, pe el trebuie iubit. Cum, să fiu, omul “plecat”, săracului, să mă “plec”? Probabil, eşti îngâmfat, patron, bogătan… “zerzec”? La bolnavi, bani, am donat, şi-atunci, nu sunt credincios? Din prisosul tău ai dat, în Numele lui Hristos? Sunt un om… afacerist şi înseamnă c-am furat? Ai lăsat pe altul trist – pe Domnul L-ai înşălat! Pe un fraier… păcălit, păcălit pe Dumnezeu? Da, pe Domnul ai “hulit”, adică… ai fost ateu! Vreau pe Domnul, vreau şi “lei”, Domnul, nu mă mântuieşte? Dacă ai, doi… “dumnezei”, nu se poate… omeneşte. Ce spui tu, nu pot să fac – eşti proorocul mincinos? Vei rămâne… demon, “drac” – slujesc, pe Domnul Hristos. Domnu-i bun, este iubire, tu eşti rău şi nemilos? Tu nu mă cunoşti din fire, căci, am firea lui Hristos. Cred că banii îţi doreşti, demonstrezi, că eşti sărac? Aş dori să mă citeşti, făcând Domnului pe plac. Mulţi poeţi am întâlnit – de ce strâng, bani, avuţie? Poate-aşa… ei, şi-au dorit – cu doi “dumnezei” să fie. Recunosc, am fost ateu, mai trebuie… spovedesc? Te iartă doar… Dumnezeu, eu unul, doar îţi vorbesc. Vorbeşti tu, dar nu îmi place – cine eşti, eşti tu… Hristos? Dumnezeu… Domnul, nu tace, vorbind – prin cel credincios. Ce vorbeşti… sunt erezii, vrei oamenii, să-i prosteşti? Ce vorbesc, nu-s… poezii – nod în papură,-mi găseşti? Atunci spune-mi… ce să fac, mai repede… mântuiesc? Sunt multe soiuri de… “drac” – să posteşti, te sfătuiesc. Adică, să rabd de foame, să renunţ la… litoral? Du-te la femei la… “dame”, eşti ateu, eşti animal! Am credinţă în Hristos, cred şi-n Domnul, cred şi-n bani. Nu eşti de Domnul “fricos”, probabil, tânăr de ani? Sunt tânăr şi mă distrez, nu pot face… ce doresc? Eşti român, sau eşti… “chinez”, azi, cu tine… când vorbesc? Sunt român şi merg la mare, n-am voie să mă… bronzez? Cine îţi munceşte… oare, un român sau un… “chinez”? Sunt patron, alţi-mi muncesc, bani le dau, sunt păcătos? Probabil se chinuiesc, le dai bani, eşti tu milos? Dacă-s fraieri… păcălesc, n-am voie, să fac ce vreau? Tot ateu, eu, te găsesc, mă despart de tine… “ciau”! Du-te… să nu mai vorbeşti – de tine m-am săturat. Pe Domnul, tu, nu-L iubeşti, rămâi deci, om… necurat. Amin.