Mulțumită împăratului roman din secolul al IV-lea, Constantin cel Mare, Siria a fost centrul lumii creștine. Acest lucru a rezistat până în secolul al VII-lea
d. Hr., când islamul a pus stăpânire. Siria a rămas națiune musulmană și parte din Imperiul Otoman. Conflictul în regiune a continuat, adesea reflectat în
divizarea dintre musulmanii suniți și șiiți.
În timpul Primului Război Mondial, Lawrence al Arabiei a încercat să elibereze Siria de Imperiul Otoman. Francezii au devenit implicați, divizând țara și oferind minorității Alawite (o sectă șia – shia) putere asupra musulmanilor sunny (suniți). În 1946, Siria a câștigat independența și un musulman alawite, numit Assad, devine puternic (numele lui înseamnă „leu”). În 1970, Assad a preluat puterea prin lovitură de stat și a creat un stat polițienesc opresiv. Musulmanii suniți (Frăția Musulmană) au jurat să-l distrugă pe Assad.
În timpul următorilor 30 de ani de domnie, ura musulmanilor suniți a crescut față de Assad și alawiți. Acest lucru explică o parte din conflictul Siriei în prezent. Assad a urât Israelul. În anul 1973, el a mers la război. Israel e câștigat, dar Assad a pretins că a făcut islamul mai măreț. A rupt Libanul în două, dar a câștigat mai multă putere, mai mulți prieteni și legături mai strânse cu Rusia și Iran. A murit în anul 2000. În același an, fiul lui – Bashar al-Assad – s-a căsătorit cu o soție sunită. A existat speranța că acest tânăr președinte va aduce reforma. În schimb, el a exploatat oamenii.
Seceta și o expansiune a populației au intensificat sărăcia. Până în anul 2010, oamenii erau sătui de asuprire. Dar o majoritate sunită a îngrozit minoritatea alawite. Dacă Assad este înlăturat, aceștia se tem de un masacru. O teamă mai mare este că cele mai multe țări sunite se vor alătura bătăliei și sângele va curge în toată regiunea.
Motive de rugăciune
O familie de misionari, care a trebuit să părăsească Siria, ne-a explicat nevoile de rugăciune:
● Învățarea modului de rugăciune în prezent conform cu ceea ce Biblia ne spune despre trecutul și viitorul Siriei. Isaia 17 : 1
● „Rugăciunea noastră de bază și strigătul inimii este pentru cei nevinovați care nu au nicio șansă de a auzi mesajul împăcării.”
Ziua 6, 3 iulie – Istoria conflictului din Siria
