Europa – tot mai puțin creștină

Ce se întâmplă cu Europa, leagănul creştinismului, adus aici de tocmai apostolul Pavel în zorii primului mileniului al erei creştine? Biserici goale, oameni care se declară fără religie, diferenţe notabile între cei care se declară creştini şi cei care recunosc că îşi practică crezul, iar cei care totuşi mai au curajul să-şi facă public statutul de credincios autentic, sunt puşi la stâlpul infamiei.

Hedonismul şi materialismul sunt termenii cei mai utilizaţi pentru a justifica vidul tot mai evident din biserici şi din parohiile de cartier, se afirmă înMinutodigital.

În Spania, conform Centrului de Investigaţii Sociologice (CIS), care din anul 1998 include în sondajele periodice ale acestuia şi două întrebări privind religia, se constată o descreştere tot mai accentuată a celor care se definesc catolici. Astfel în ultimii 12 ani, procentajul acestora a scăzut cu 12 puncte, de la 84,5 %, la 72,1 %, în timp ce procentajul celor care se definesc ca şi atei sau fără religie, a crescut de la 13,4 % în 1998, la 24,6 % în 2013.

Dar a doua întrebare clarifică şi mai mult lucrurile: „ Cu ce frecvenţă asistaţi la serviciile religioase, fără a conta acele servicii speciale de tip social precum nunţi, botezuri sau funeralii?” Întrebarea se adresa doar acelor care s-au definit ca şi religioşi. Rezultatele privind frecvenţa la biserică, au fost grupate în trei categorii:

–  Aproape niciodată – 40 % în 1998 şi 64 % în 2013
–  De câteva ori pe an / unii o dată pe lună – 35 % în 1998 şi 20 % în 2013
–  În fiecare duminică şi sărbători sau chiar de mai multe ori pe săptămână – 25 % în 1998 ş i 14 % în 2013.

Raportând acest ultim procent, de 14 %, la toată populaţia ţării, rezultă că doar 10,2 % din populaţie se consideră ca şi catolici practicanţi (sursa AICI).

În Germania, istoricul de la Universitatea din Münster, Thomas Großbölting a investigat evoluţia religiei din Germania, din anul 1945. Concluzia lui este: „nu mai există o Germanie creştină”. Pierderile de credincioşi ale bisericilor din Germania este dramatică. În timp ce în anii 50 aproape 95 % din populaţie aparţinea uneia din cele două biserici (catolică sau protestantă), astăzi această cifră este de doar două treimi. Şi continuă să scadă. Alte comunităţi religioase în schimb, arată numere în creştere, în special Islamul. Şi cei care au înregistrat cea mai rapidă creştere, sunt cei care se declară non-confesionali şi care nu trebuie confundaţi cu creştinii nepracticanţi. Conform unui alt studiu, cei fără religie din Germania reprezintă deja 29,6 % din populaţie (24,4 milioane de persoane), iar rezultatele altui sondaj publicat în 2012 de Today News Portal, specifică că doar 3,4 dintre luteranii din Germania, merg la biserică în fiecare duminică.

Le Monde des Religiones (Lumea religiilor) afirma încă din anul 2007 că Franţa „deja nu mai este o ţară catolică” după ce a informat despre rezultatele unui sondaj în care se evidenţia o scădere cu 30 % a numărului de catolici din această ţară. „În instituţiile sale, dar de asemenea şi în mentalitate, Franţa nu mai este o ţară catolică”, scria Frederic Lenoir, editorul principal de Le Monde de les Religiones (sursa AICI).

„Marea Britanie nu mai este o naţiune de credincioşi şi era adorării masive s-a terminat”, afirmă tocmai un înalt prelat din această ţară Rowan Williams, care până în anul 2012 a fost arhiepiscop de Canterbury, într-un interviu recent pentru Sunday Telegraph. „Anglia este postcreştină în sensul că practica obişnuită pentru majoritatea populaţiei nu mai este una pur creştină. O naţiune creştină trebuie să  fie formată din credincioşi autentici, dar noi nu suntem aşa ceva”.

Această declaraţie contrazice ceea ce Primul Ministru David Cameron a scris recent pentru Church Times, unde a spus că Marea Britanie trebuie să aibă încredere în a avea un statut de „ţară creştină”.  Ca şi răspuns, cel puţin 50 de figuri publice, inclusiv sir John Sulston şi sir David Smith, au scris o scrisoare insistând că Marea BritanAICIie nu are religie, că aceasta este compusă din o societate plurală şi că a spune contrariul cauzează alienare şi diviziune. „Respectăm dreptul primului ministru de a avea credinţe religioase şi faptul că aceste credinţe îi afectează propria viaţă de politician. Dar obiectăm faţă de caracterizarea că „Anglia este o ţară creştin㔺i consecinţele negative pentru politică şi societate care acestea generează”, indică scrisoarea publicată de The Telegraph (sursa AICI).

În Irlanda, o ţară cu o bogată tradiţie catolică, într-un sondaj din anul 2005, doar 47 % s-au declarat religioşi, ceea ce reprezintă o scădere cu 22 de procente faţă de anul 1969.

„Sunt aceste date, semnul că venirea lui Hristos este aproape”, se întreabă Ninro Ruiz Peña în Noticia Cristiana.com. „Se întâmplă deoarece creştinismul nu mai are nimic de oferit dar în schimb ateismul, da? Va trebui America să trimită misionari în Europa pentru ca să evanghelizeze din nou această generaţie sedusă de secularism? Sau foarte simplu, o să devenim cu toţii atei?”

Din Europa şi din America de Nord au ieşit misionari în timpul secolelor XVIII, XIX, şi XX pentru a duce Evanghelia în lume. În secolul XXI va fi nevoie de misionari pentru a evangheliza iarăşi Europa, aşa cum se întreba retoric autorul citat mai sus . Creştinismul, se pare că pierde războiul în bătrânul continent. Se pare că se apropie o nouă eră de obscurantism şi nu datorită Bisericii Catolice şi a călugărilor acesteia, ci datorită unei filosofii materialiste şi atee. Europa moare dar nu datorită bombelor, nici dictatorilor, ci datorită lipsei Pâinii Vieţii care se coboară din Cer. Să ne rugăm pentru Europa pentru ca lumina lui Hristos să strălucească pe acest continent şi să utilizăm toate mediile ce le avem la dispoziţia noastră pentru a duce mântuirea tuturor acelor care au pierdut-o.

Pentru Știri Creștine, Beni Drădici