Am fost in cautarea ei timp de zece ani. Aproape ca am fost rapita in incercarea de a o gasi. Am scris o carte inspirata de aceasta intamplare, dar in seara asta am fost pe cale sa vorbesc cu ea. Degetele imi tremurau in timp ce formam numarul de telefon primit de la mama ei. Ne-am intalnit in vara anului 2003 intr-un sat prafuit din Afganistan. Darya avea ochii verzi si avea doar doisprezece ani, mergea la scoala si ii placea sa se joace cu piciorusele goale in nisip. Copilaria ei s-a terminat brusc atunci cand tatal ei, un dependent de droguri, a vandut-o unui contrabandist cu treizeci si patru de ani mai in varsta decat ea. Tatal ei era plin de datorii catre traficanti, iar acei traficanti erau furnizorii a 90% din cantitatea de opium din lume. A facut ceea ce toti tatii afgani fac, si-a vandut doua din ficele sale fortandu-le sa se casatoreasca pentru a scapa de datorii, bineinteles fara acordul lor. Fiicele sale au fost victimele acestei afaceri ilegale.
Trafic in opiu si femei
In ultimii zece ani, de cand am intalnit-o pe Darya, numarul de mirese vandute traficantilor de opiu a crescut in tot Afganistanul. Mii de tinere afgane sunt date spre sclavie ca a 2-a sau chiar a 3-a sotie sau sunt trimise ca prostituate in afara granitelor. In ultimul deceniu, guvernul a incercat sa eradicheze aceasta afacere, dar a reusit doar sa inrautateasca problema. Fermierii, ale caror culturi au fost distruse, au preferat sa isi vanda fiicele pentru a putea plati inapoi imprumuturile la traficanti. Rata de dependenta este incredibil de mare, un milion de dependenti de opiu la o populatie de treizeci de milioane, iar acest lucru face ca vanzarea de copii sa creasca alarmant. Cand familiile afgane dependente de opiu nu mai au bani pentru a se droga, ei prefera sa isi vanda fiicele sau uneori chiar si fiii. Doamna Parwanta, care nu si-a dorit primul nume mentionat din dorinta de securitate, a lucrat la educatia si prevenirea consumului de droguri in Afganistan timp de trei ani. Intr-o familie, ea a descoperit ca tatal si-a vandut trei fiice pentru a-si putea hrani dependenta de droguri. “Cand un membru al familiei incepe sa abuzeze de consumul de droguri, totul de la statutul economic pana la cel social se naruie. De obicei, atunci cand tatal dintr-o familie nu mai are resurse pentru a-si hrani pofta de droguri, el isi prostitueaza fata sau isi vinde copiii.”
Najibullah Quraishi, un jurnalist si regizor afgan, a declarat ca s-a intalnit cu peste o suta de familii care si-au vandut fiicele pentru a plati traficantii. In documentarul sau din 2012, intitulat “Opium Brides” (Miresele Opiumului), arata mai multe povestiri sfasietoare ale catorva fete alaturi de datoriile familiilor de fermieri atunci cand guvernul a decis sa le distruga fermele de mac. In urma retragerii trupelor americane si posibilitatea reintoarcerii talibanilor in diferite parti ale Afganistanului, unii analisti prezic un alt bum al opiumului. Deja noua provincii care acum doi ani declarau ca nu mai au ferme de mac, au reinceput cultivarea lui, in mare parte din cauza pretului foarte ridicat al opimului. Traficul de droguri este o afacere condusa de mafia care infloreste in zonele violente si sarace. Multi fermieri care au revenit la cultivarea macului au declarat ca fac lucrul acesta din cauza insecuritatii si din lipsa de alte optiuni agricole.
A-ti vinde fata ca sa o casatoresti pentru a-ti achita imprumuturile, nu doar datoriile din droguri, este o practica regionala ce dateaza de secole. Aceasta practica a crescut expotential din cauza saraciei adusa de cei treizeci de ani de razboi. Majoritatea fetelor traiesc la granitele tarii unde traficul este in floare. Singura optiune lasata pentru aceste fete este sa reziste pe cont propriu. Unele se sinucid. Nasima, o membra a consiliului de femei din provincia Helmand, a apucat pistolul unui gardian si s-a impuscat. Altele fug si pot ajunge intr-unul din adaposturile pentru femei. Majoritatea se multumesc cu soarta lor ca proprietati ale contrabandistilor.
Povestea lui Daria
Darya, in varsta de 22 de ani, a raspuns la telefon dupa ce am sunat a 6-a oara. Vocea ei era mai puternica, mai increzatoare si mult mai calma. Astepta sa o sun. Am vorbit putin despre familiile noastre, iar apoi mi-am cerut iertare ca nu am reusit sa o scap de viata pe care o traia alaturi de Haji Sufi, omul ce i-a devenit sot si tata al copiilor ei. Apoi a urmat o pauza. “Am asteptat foarte mult dupa tine sa vii sa ma scapi”, a spus ea. “Dar acesta mi-a fost destinul, m-am obisnuit deja”.
In 2003 cand m-am intalnit pentru prima data cu Darya, tatal ei Touraj a disparut pentru a nu fi vanat de traficanti. Chiar si dupa ce si-a vandut doua din fiicele sale, el inca a mai ramas cu datorii. Sotul fetei celei mai mari nu a mai aparut niciodata ca sa isi ia mireasa, in schimb sotul Daryei, care mai avea deja o sotie si opt copii, vroia sa o ia din Herat la Helmand. El vorbea pashto, iar ea vorbea farsi. De fiecare data cand Haji Sufi venea, Darya il injura si fugea de langa el. Darya m-a cautat s-o ajut, stiind ca am alte valori si ca vin din lumea din afara. Intr-o dupa amiaza de vara am vorbit cu Sufi in timp ce Darya statea langa mine. Ea m-a apucat de haina si tremura: “Te rog, nu-l lasa sa ma ia”, mi-a soptit la ureche.
A fost ultima data cand am vazut-o. A venit desculta la casa ghidului meu intreband de mine si dorind sa fie salvata de o casatorie fortata. Am raportat cazul la Comisia Independenta a Drepturilor Omului Afgane, a caror membri nu au facut nimic. Autoritatile afgane mi-au zis ca asta li se intampla la mii de fete, iar daca nu se duce cu sotul ei, mama ei si ceilalti cinci frati vor suferi consecintele.
Am scris o poveste despre ea si am publicat-o in diferite tari, iar cititorii au trimis bani pentru familia ei. Vara urmatoare am venit cu banii, dar a fost prea tarziu. Sufi a luat-o la Hermand si mama ei m-a rugat sa o aflu. Mi-a spus ca se va mutila singura, in semn de protest, un lucru comun la fetele casatorite fortat. In 2005, m-am costumat intr-o burqa cu ghidul meu si cu o poza a sotului ei in Sangine, regiunea Helmand. Am batut la diferite usi si am aratat poza lui. Simpatizantii talibanilor si-au dat seama ca vin din Occident si m-au amenintat ca ma vor inchide, dar ghidul meu i-a calmat. Nu am gasit-o pe Darya si m-am intors in SUA simtindu-ma foarte vinovata ca nu am putut opri traficarea unui copil. Darya a devenit eroina cartii mele Tara Opiumului. In timp ce imi scriam cartea am tot cautat-o din SUA sunand pe toata lumea care ar fi avut vreo legatura cu ea. Mama ei a gasit in sfarsit un numar de telefon in Mariah, Helmand, o regiune pe care SUA o bombardase si reconstruia drumurile, liniile de telefon si scolile. Ea a fost in aceasta regiune in tot acest timp, unchiul ei dandu-mi adresa gresita. Darya traia impreuna cu douazeci de rude ale sotului ei. Sotul ei impreuna cu familia lui cresteau opiu, pana ce americanii le-au confiscat fermele.
Prima mea conversatie cu Darya a fost foarte emotionanta, ca si cum as fi cunoscut-o in toti acesti ani cat a fost disparuta, nemai auzind ceva de ea de aproape zece ani. Vorbea despre viata ei ca mama cu un mix de umor si tragedie. Se considera ghinionista, dar totusi mult mai norocoasa decat alte mirese ale opiumului care nici macar nu aveau titlul de sotii. Darya a cunoscut multe fete care au fost traficate pentru a deveni la randul lor traficanti sau prostituate. Viata Daryei a fost mai buna decat mi-am imaginat eu. Este sotia cea mai tanara a sotului si a devenit matriarha familiei. “Acum, sotul imi arata foarte mult respect”. A plans si s-a certat timp de un an cu cealalta sotie a lui Sufi. El a batut-o pentru nesupunere. Cand a incetat sa se mai revolte si si-a indeplinit atributiile, Sufi a incetat sa o mai bata. “Acum eu si cealalata sotie a lui Sufi suntem prietene.” El nu se mai culca cu ea. Darya a invatat repede pashto, dar i-a luat patru ani pentru a ramane insarcinata. La varsta de optsprezece ani a avut un baiat, care a devenit motivul pentru care ea traieste. Petrece timpul facand paine intr-un cuptor de lut, gateste, spala si are grija de copilul ei. De doua ori pe an Sufi a luat-o pe Darya sa isi viziteze mama din Herat. Tatal ei a iesit din ascunzatoare dupa ce si-a platit toate datoriile, dar inca se mai droga. Intr-una din calatoriile sale la Herat, Darya si-a confruntat tatal pentru ca a vandut-o lui Sufi. “El mi-a spus ca ar trebui sa ii fiu recunoscatoare, caci Sufi are grija de mine; daca m-ar fi lasat la baietii din Herat, as fi ajuns dependenta de droguri, ceea ce ar fi fost mai rau.”
Tatal ei i-a dat telefonul lui, ca gest de impacare. Darya si-a iertat tatal, dar nu si fapta lui. In primul ei an de mariaj, Darya nu a parasit Marjah decat pentru a face cumparaturi cu sotul ei sau pentru a se duce la doctor. Pana armata SUA nu a ajuns la ei, femeile nu se puteau duce singure sa faca cumparaturi, deoarece talibanii cereau ca ele sa fie acompaniate de un barbat.
Intr-o zi, Sufi si-a scos copilul de optsprezece luni afara din casa pentru a se juca langa un rau. L-a auzit pe Sufi strigand si apoi si-a vazut copilasul inecat. Copilasul a murit din cauza ca Sufi nu a avut grija de el. “Am pierdut multe, dar cea mai dureroasa pierdere a fost cand mi-am pierdut copilasul. Nu voi putea uita niciodata”, a spus ea in timp ce se ineca de plans.
Dupa moartea primului ei fiu, a mai avut un copilas pe nume Barat, care acum are doi ani, si o fiica, Zahra de opt luni. Poate sa se plimbe in burqa cu celelalte femei din familie in voie. Acum sunt mai putine interdictii morale, dar raidurile nocturne si perchezitiile casei au fost o parte regulata a vietii ei. Trupele americane au perchezitionat casa de cinci ori in ultimii trei ani. Darya a intalnit multe alte mirese ale opiumului in plimbarile ei in Marjah. Relatiile ei cu Sufi s-au schimbat in bine dupa ce ea i-a nascut copii. Acum el o asculta, ii arata afectiune, o lasa sa ia multe decizii, doar ca ea inca nu-l iubeste.
Articol scris de Fariba Nawa
