„Pentru că cei ce slujesc bine ca diaconi dobândesc un loc de cinste şi o mare îndrăzneală în credinţa care este în Hristos Isus.” 1 Timotei 3 : 13
„Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciţi de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea şi cu învăţătura pe care o dau altora.” 1 Timotei 5 : 17
„Vrednic este lucrătorul de plata lui.” 1 Timotei 5 : 18
Cât de mult ne prețuim pastorii? Cât de mult ne rugăm pentru ei? Cineva a spus că primul pas în a distruge o biserică este să-i faci pe membrii ei să își critice pastorul.
Adeseori cârtim și ne considerăm mai potriviți în anumite lucrări făcute de pastori, dar nu suntem conștienți de dificultatea cu care se face lucrarea. Ne este greu să ieșim în față și să aducem laudă Domnului printr-o cântare sau o poezie, dar cârtim foarte mult la adresa pastorului și la anumite mesaje ale predicii care nu sunt așa cum ne-am fi dorit noi. Ne-am obișnuit să fim consumatori de programe religioase și de predici după placul nostru.
Trimitem mesaje de avertizare și strigăm în toate părțile că avem pastori care nu știu să fie după voia lui Dumnezeu, dar nu știm cât sacrificiu depun aceștia și la ce anume renunță pentru a face lucrarea Domnului. Strigăm în toate părțile că pastorului nostru nu-i pasă de noi și vrem să fim înțeleși, dar nu facem niciun pas în a încerca și noi să ne înțelegem pastorul, care la cea mai mică greșeală este sancționat de ochiul nostru foarte critic. Pastorii sunt oameni la fel ca toți oamenii și sunt supuși și ei acelorași slăbiciuni ca noi toți – și, totuși, slujesc în lucrarea lui Dumnezeu și ne slujesc pe noi duminică de duminică!
Noi, tinerii, ne-am obișnuit să fim doar aprobați (și, mai nou, aplaudați în biserici) și să dăm vina pe pastor pentru orice lipsește în biserică, dar nu suntem în stare să slujim nici măcar cum slujește cel mai în vârstă membru. De foarte multe ori nu înțelegeam de ce pastorul meu este atât de critic când vine vorba de slujirea mea în biserică, dar realizez acum că ceea ce am devenit și ceea ce este bun la mine este bun și datorită pastorului. Pastorul nu face lucrarea lui Dumnezeu fără o pregătire – să urmăm și noi acest exemplu și să facem lucrarea cât putem de bine!
Foarte puțini sunt acei membri care își iubesc pastorul și care cred că nu puteau avea pe altul mai potrivit. Mereu găsim motive de critică la adresa pastorului. Nu ne mai ferim nici de oamenii nemântuiți și nu ne gândim ce influență avem asupra lor prin comentariile noastre nepotrivite la adresa conducerii bisericii din care facem parte.
S-a ajuns până acolo încât anumiți frați, simțindu-se ofensați de vreo vorbă, nu mai vin la biserică și cred că în acest fel își pedepsesc pastorul. Unii merg și mai departe cu multe alte lucruri. Alții nu mai oferă zeciuială Domnului pentru că nu îl mai plac pe pastor. Cât de ușor suntem păcăliți de Satana. Cât de urât și de nepotrivit arătăm atunci când avem asemenea gânduri rele! Dacă ne numim creștini și frați în Domnul, atunci să trăim ca atare și când vine vorba de cei care sunt puși de Dumnezeu ca să ne conducă. Haideți să nu mai reacționăm cum nu ar trebui atunci când cineva dintre pastori ajunge într-o funcție înaltă – e nevoie de ei acolo, pentru că tu și eu nu ne putem lupta pentru legi care să interzică avortul, homosexualitatea sau prostituția. Haideți să nu mai facem presupuneri că pastorii doresc doar banii noștri și nu le pasă decât de ei.
Să lăsăm comentariile ironice, care sunt tot mai dese și care seamănă din ce în ce mai mult cu comentariile celor din lume la adresa conducerii țării (observ asta la fiecare știre despre pastori) și să ne maturizăm spiritual. Frate și soră, nu vei face rău pastorului dacă nu vii la biserică sau dacă nu mai oferi zeciuială, ci ție și casei tale. Lucrarea lui Dumnezeu nu stă în oamenii nechibzuiți și imaturi spiritual.
Gândește-te ce s-ar alege de biserică dacă toți membrii ei ar fi ca tine, ar vorbi ca tine sau s-ar raporta la pastor cum o faci tu? Dar dacă toți am fi ca pastorii noștri? Bine ar fi! Toți am veni la biserică cu două ore înainte de începerea serviciului divin, am fi prezenți la fiecare serviciu din timpul săptămânii, nu doar duminica (și pastorii lucrează, au dureri de cap, de măsea, și așa mai departe, dar asta nu-i face să stea acasă), toți am fi prezenți la fiecare serviciu de înmormântare, am „plânge cu cei ce plâng” și nu am sta acasă pe motiv că… nouă nu plac înmormântările, toți am fi nelipsiți din Casa Domnului și am merge în misiune. Și sunt multe alte fapte vrednice de luat în considerare.
Să ne rugăm mai mult pentru pastori – dacă ceva nu este în regulă cu ei, este așa și din vina noastră pentru că prea mult îi lovim și prea puțin ne rugăm pentru ei, dacă nu chiar deloc…Să ne pocăim și să ne susținem pastorii, să ne facem datoria și să lăsăm ca Dumnezeu să judece și să stabilească cine e necredincios și cine nu. Să nu amestecăm lucrurile. Dacă un pastor mă jignește, asta nu îl face mai puțin potrivit pentru lucrarea la care a fost chemat! Să ne prețuim pastorii și să le călcăm pe urme!
Mulțumesc lui Dumnezeu pentru pastorul meu din localitatea natală și pentru pastorul din Timișoara, pentru pocăința lor, pentru severitate când vine vorba de a nu adopta nimic din modelul lumesc de închinare în biserică, dar și pentru bunătate și îngăduință, pentru predici și pentru modul corect de păstorire a bisericilor. Dumnezeu să le răsplătească lor toată munca depusă în slujire!
„Aşadar, cât avem prilej, să facem bine (să ne vorbim de bine, să ne rugăm unii pentru alții) la toţi şi mai ales fraţilor în credinţă (inclusiv pastorului tău)” (Galateni 6:10).
5 comentarii
Credinciosia celor chemati sa slujeasca este pusa la indoiala uneori de caracterul lor care sufera.Sa spunem ca toti pastori sunt lacomi sau ca nu pastoresc bine turma, e o greseala.Modelul biserici contemporane nu e unul apostolic orcum ci este unul regizat de Constantin cel Mare. Autenticul din biserica primara lipseste.Ca si in politica efectul sindromului de grup restrins exista chiar si in biserica.Traim intr-o perioada grea spiritual cind carcterul nu prea mai este de valoare, chiar daca spunem si afirmam alceva. Pastori si lideri se vor inconjura de oameni care gindesc si sunt de acord cu viziunea lor, fie buna, fie rea, cel ce sta la masa imparatului nu se poate sa nu se infrunte cu bucate alese! Restul ce ramine! Din pacate politica si religia si-au dat mina, si de aceea a aparut politica religioasa! Chiar daca gresec pastori si lideri au grija sa se acopere uni pe altii, profetii profetesc vedeni inselatorare si din pacate multi fac din evanghelie o afacere, din care se traieste bine! Si nu e ceva nou! Si apropo , cel mai sarac isi doreste sa-i fie mai bine, pentru ca toti avem visuri in inimile noastre! Cei ce sunt impotriva binecuvintari materiale sunt frustrati de propriile nereusite si esecuri in viata. In iad vor fi si saraci credeti-ma! Cind iti lipesti inima de ceea ce ai e problema!
Nu am citit un articol mai prost pana acum. Ai crede ca ai fost platita sa faci reclama pastorilor.
Desi intentia ta e foarte buna, suna ca un strigat disperat din partea pastorilor de a fi respectati.
E drept ca mai sunt si pastori loiali bisericilor dar destul de rar. Insa sa nu uitam ca au trecut vremurile cand pastorii aveau serviciu, familie si erau prezenti seara de seara la adunare cat si in vizita la frati.
Astazi pastorii nostri se plimba in limuzine si primesc salariul de la enoriasi.
Biserica a ajuns ca si o fabrica de productie industriala. Cu cat avem mai multi membri, cu atat mai mare le este venitul lunar. Si-au facut statistica sa-si viziteze enoriasii de doua ori pe an ( la,inceputul si sfarsitul anului). Parca ar fi la norma. Iar unii din pastori merg prin case si duc vorba si-si barfesc enoriasi mai rau decat ar face-o acestia. Pai, daca acestia isi permit sa vorbeasca de rau enoriasii, la ce sa se astepte la randul lor. In biserici, locurile din fata sunt rezervate celor care sponsorizeaza mai bine scaunul din spatele amvonului iar vaduva si orfanul care nu dau zeciuiala sunt marginalizati.
Si nu am auzit pana acum pe nimeni care sa nu dea zeciuiala deoarece nu-i place figura pastorului. Multi nu dau din convingeri iar altii nu au. Mult merg pe principiul ca e mai bine sa dea doi banuti cu draga inima decat o suma mare cu cartire. Iar daca tot iti platesti pastorul, e normal ca sa ai pretentii la el. Nu te intereseaza cate ore petrece el in masina de la un membru la altul. Pentru asta este platit. Ba,inca au si concedii. Si le platesti si mersul la.mare cu familiile. Iar unii nu au cu ce sa trimita copii la scoala. Ati vazut vreun pastor sa nu aiba bani sau sa aiba lipsuri? Poate cine stie prin ce vagauni,ale Romaniei exista dar in principiu nu mai exista.
Iar predicile? Hai sa fim seriosi. Ce mare greutate sa iei o predica din internet gata facuta si sa o transformi putin dand impresia ca e facuta de tine.
La cat sunt platiti, ar trebui sa aduca hrana duhovniceasca nu sa permita tot e e firesc in biserici. Orice institutie isi plateste muncitorii.Biserica este singura institutie care isi plateste seful.
Pastorii trebuie respectati si iubiti. Dar acestia trebuie sa umble in smerenie si pocainta, cu dragoste. Recunoastem ca mai mult se oredica decat se traieste iar in Romania sunt mai multi pastori decat biserici. Doi pastori pe metru patrat.iar cand nu au nimic de ” ros” se iau la harta intre ei rupand bisericile.
Nu sunt plătită de nimeni – Când a murit recent acel pastor și fiul lui – s-au scris doar cuvinte de laudă. Poate d.voastră o să vă lăudați pastorii atunci când vor muri. E la modă. Eu am auzit ceea ce d.voastră nu ați auzit, de-asta am și scris. Restul din ce ați comentat nu are nicio legătură cu ceea ce am intenționat și am scris eu. Numai bine vă doresc!
Sunt cu totul de acord, aceeasi stare de impotrivire si spirit de critica la adresa pastorului exista peste tot, chiar si in Nord America si unde oamenii vor un pastor care sa le spuna ce le gadila lor urechile. Domnul sa-si binecuvinteze pastorii adevarati care sunt cu totul in slujba Lui.
AMD
După cum putem vedea și din comentariile la acest articol – oamenii caută doar ce e rău și se fac că nu au înțeles nimic, preferând mai bine să mă acuze de lucruri slabe…