Una cu ei: Rugăciune pentru Coreea de Nord

Lui Kim Tae Jin îi este greu să vorbească. Contrastul dintre viaţa sa din Coreea de Nord şi actuala viaţă din Seul este prea mare. „Cel mai dificil lucru pentru mine”, spune el încet, „este luarea deciziilor. Libertatea de a alege este necunoscută în Coreea de Nord. Partidul ne-a spus ce să facem. Am fost trataţi ca grup, nu ca indivizi”, îşi aminteşte Kim. „Pe măsură ce m-am maturizat, îndoielile mele au crescut cu privire la propaganda cu care guvernul ne-a hrănit.”

Cu speranţa unei vieţi mai bune, Kim a fugit în China. Acolo a auzit despre Isus pentru prima oară, când un creştin i-a dăruit o Biblie. După patru luni scurte, Kim a fost arestat şi repatriat în Coreea de Nord, unde a fost trimis în lagărul cu numărul 15…înfiorătorul lagăr de muncă din Yodok.

„Mi-a fost foarte teamă. Chiar dacă nu L-am acceptat încă pe Isus, m-am rugat. În închisoare, ei mă băteau cu nuiele. Noaptea, doar cu o pătură subţire şi ruptă, trebuia să îndur o ciumă de purici şi păduchi în celula mea rece.” Forţat să se trezească zilnic la ora trei, Kim îşi petrecea ziua la muncă grea. Cu atât de puţină hrană, uneori prindea şobolani, şerpi sau broaşte pentru a supravieţui. „Am văzut oameni care mureau de foame şi boală”, spune el cu lacrimi în ochi. „Orice capturat care încerca să scape era public executat. Deţinuţii au fost trataţi mai rău decât vitele.”

Într-o zi, din întâmplare, Kim a întâlnit un creştin. „Niciodată nu m-am aşteptat să întâlnesc creştini în Yodok. Omul era liderul unui grup autointitulat „Comunitatea dragostei”. El l-a invitat pe Kim să-şi mărturisească păcatele…însă acesta a refuzat cu teama că ar fi torturat dacă s-ar afla. Kim adaugă încet: „Într-o zi un informator a trădat grupul. Am privit cum ei au apucat atât de strâns braţul prietenului meu încât a trebuit să fie amputat. După asta, el şi alţi creştini au fost trimişi la un lagăr şi mai strict. Nu ieşi viu dintr-un asemenea lagăr.”

Ultima zi a lui Kim în Yodok a fost 10 aprilie 1992. Scăpând iar din Coreea de Nord, el a trecut graniţa spre China, unde a întâlnit un creştin. Abia aici a acceptat în final Cuvântul Său ca adevăr şi a fost botezat. Astăzi, Kim locuieşte în Coreea de Sud. El foloseşte orice oportunitate pentru a vorbi despre Coreea de Nord, mai ales despre creştini. „Mesajul meu personal este acesta: arătaţi un interes pentru ţara mea! Rugaţi-vă pentru ea! Avem nevoie de sprijinul vostru.”

Rugaţi-vă pentru:

– protecţia creştinilor din Coreea de Nord, ca ei să aibă oportunităţi de a vesti discret Evanghelia cu familia şi cu vecinii;

– pentru creşterea bisericilor subterane în Coreea de Nord;

– pentru creştinii care administrează casele de adăpost din China şi ajută refugiaţii.

Proiect iniţiat de Open Doors, OneWithThem