Oamenii trăiesc faptele în funcție de conotația simbolică a acestora. Intensitatea și natura trăirii unui eveniment este dată de semnificația acesteia. Faptele capătă semnificație prin acordarea de sens. Ninsoarea în sine este un fapt natural care, in funcție de conotația simbolică, este trăită in mod diferit. Pentru un copil siberian, ninsoarea face parte din obișnuit și banal. Pentru un copil ninsoarea aduce are cu ea un mesaj implicit, acela al bucuriei, al distracției, al sărbătorii… Același fapt poate fi trăit în mod diferit datorită semnificațiilor diferite. Noi trăim la nivel de semnificație, nu la nivel de fapte, trăim la nivel de conotații, nu la nivel de eveniment.
Întrebarea pe care mi-o pun de fiecare dată atunci când vine Crăciunul este în legătură cu semnificația lui pentru mine. Care este însemnătatea sărbătorii? Nu cred că există semnificație adevărată și semnificație falsă, ci doar semnificație inițială și ulterioară. Pentru că oamenii sunt subiectivi și in natura lor, pentru a înțelege lucrurile trebuie să și le explice, să le interpreteze, ei creează un sens chiar și lucrurilor care nu au sens. In lipsa unui creator de sens care să-i acorde datele necesare, omul obișnuit își va reprezenta această sărbătoare la nivelul simțului comun. De aceea, in timp, anumite fapte se golesc de semnificațiile inițiale și ulterior se reinterpretează dându-le alte semnificații. O semnificație poate fi abandonată in prezența alteia mai plăcute, mai raționale, mai conotative, mai intense. Pentru ca nașterea lui Isus și sărbătoarea Crăciunului să capete sens, trebuie să-l construim sau, mai bine zis, să-l redescoperim pe cel intenționat de Dumnezeu.
Semnificația Crăciunului este complexă, cu elemente esențiale și altele de detaliu.
Una dintre semnificațiile esențiale ale Crăciunului este elementul de surpriză al primului crăciun. Crăciunul este o sărbătoare specială tocmai din acest caracter de neașteptat al momentului despachetării darurilor de sub brad în seara de ajun. Surprizele care au înconjurat noaptea sfântă a nașterii lui Isus sunt atât de mărețe încât niciunul nu le putem înțelege pe deplin. Ne putem gândi la ele o viață întreagă și totuși fără să epuizăm mărimea lor si fără să sondăm adâncimea lor.
În mod normal, nu ar trebui să ne surprindă anumite elemente cum ar fi: îngerul, mesagerii lui Dumnezeu, sau Betleemul, cetatea lui David, sau faptul că aceste lucruri se întâmplă in Israel. Nu mă surprinde alegerea unei fecioare pentru a finaliza planul lui Dumnezeu; totuși sunt anumite elemente de surpriză.
– Apariţia în scenă a Nazaretului. Nazaretul este un oraş situat in partea de Nord a Israelului, in Galileea Neamurilor, în ținutul lui Zabulon. In ultima cuvântare a lui Iacov către fiul său Zabulon, îl descrie pe acesta in mod profetic ca un simbol al apostaziei. Orășelul Nazaret nu este menționat în Vechiul Testament, în apocrife, în Talmud sau în scrierile istorice ale lui Iosif Flavius. De aceea disprețul iudeilor față de Nazaret și nazarineni era oarecum justificat. Natanael ilustrează foarte bine această atitudine atunci când se întâlnește cu Hristos și ii răspunde invitației lui Filip printr-o zicală a vremii “Poate ieși ceva bun din Nazaret?” (Ioan 1:46). Deși nu lipsesc din cadrul nașteri Domnului localitățile consacrate in istoria providențială a poporului Israel precum Betleem și Ierusalim, Dumnezeu include in împlinirea planului Său de mântuire și elemente suplimentare.
– Fecioara din Nazaret. Nu este surprinzător faptul alegerii unei fecioare pentru a-L naște pe Hristos, mai ales când avem de-a face in Vechiul Testament cu două profeții mesianice foarte importante: (Genesa 3:15; Isaia 7:14). Nu era greu să găsești o fecioară in Israel in vremea aceea, dar in Nazaret era chiar o problemă. Nazaretul era un focar de corupție și depravare. Nazaretul se afla la intersecția unui mare drum care lega Tirul, Sidonul și Ierusalimul. Nazaretul a fost locul unde deseori soldații romani care poposeau peste noapte, iar negustorii greci își așezau aici caravanele. In orășelul cu o reputație așa de proastă a venit Mesagerul lui Dumnezeu. O cetate fără însemnătate, fără notorietate istorică, fără semnalare profetică, fără personalități istorice remarcabile, disprețuită, este folosită de Dumnezeu pentru a alege de aici oameni neprihăniți. Maria și Iosif sunt exemplele de neprihănire într-o lume coruptă.
- Implicarea lui Iosif în genealogia lui Hristos. Iosif a fost logodnicul legitim al Mariei.
- Îngerii trimiși la păstori.
- Dumnezeu în formă de copil.
Un comentariu
Fratilor,am citit multe articole,sau mai bine zis multe comentari dea fratilor pe acest site,si trebue sa recunosc caci imi place mai mult sa citesc comentari decit sa scriu,in primul rind trebue sa va spun ca nam talent sa scriu caci nam fost inzestrat de Dumnezeu cu acest dar,ar fi multe de scris dar ma opresc aici si vreau sa intru in subiect,adica de semnificatia craciunului,nu vreau ca in urma comentariului meu sa ramana cineva suparat,dar vreau sa vorbesc putin de acest adevar,adica de sarbatoarea nasteri Domnului,caci aceasta e sarbatoarea adevarata pe care o sarbatorim,caci la aceasta sarbatoare sa unit cerul cu pamintul la evenimentul acesta,in bucurie,in cintare,si in slavirea lui Dumnezeu,datorita faptului ca peste pamintul plin de bezna pacatului, a venit o lumina care era Cristos Domnul,si vorba Domnului putem spune si noi,Adevarat Adevarat Adevarat ca sa nascut,pana prin ani 1978 am fost si eu un ortodox convins,cintam in strana biserici ortodoxe eram cantor secund si am ajuns sa cunosc destul de bine obiceiurile si formele de inchinare,si am intrebat pe preot cine este acest craciun pe care il sarbatorim si na stiut sami spuna nimic precis,iar de prin ani 1978 am fost cercetat de Domnul Isus am primit botezul in numele Domnului Isus in Biserica baptista din Cugir jud. Alba,de atunci am intrebat pe multi frati din Biserica sami spuna si mie cine este acest craciun si meau spus ca nu stim,atunci am intrebat de ce spunem ca la craciun colindam sau la craciun mergem la Biserica,sau la craciun facem aia si aia,atunci fratilor nu cadem noi sub osinda pacatului cind ne inchinam la ce nu cunoastem,Fratilor craciun sau mos craciun sunt o minciuna,pentruca sunt nascociri deale oamenilor,sau mai bine zis a cultului ortodox,noi neam luat dupa obiceiurile oamenilor deafara,si nu luam bine seama asa cum spunea Domnul Isus,am ajuns sa cinstim mai mult pe craciun decit pe Domnul Isus,in loc sa zicem de sarbatoarea nasteri Domnului,zicem de craciun caci ne e mai usor si facem pacat,bagati de seama ca deavolul e foarte siret ,el are multe doctorate in minciuna,daca nu stam linga Domnul Isus ne invinge foarte repede fara sa ne dam seama,la Ep. catre Romani C 1 cu v 18 spune asa ,minia lui Dumnezeu se descopere din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor,cari inaduse adevarul in nelegiuirea lor,nu vise pare ca inadusim adevarul cu o minciuna?Sa nu ne mai miram ca ne rugam pentru anumite lucruri lui Dumnezeu si nu ne asculta,Ioan 15 cu 7 zice, daca ramineti in Mine,si daca ramin in voi cuvintele mele,cereti orice veti vrea,si vi se va da,am intales noi fratilor?Ma opresc aici caci am scris cam mult,mai las si pentru alta data cu speranta ca nimeni nu ramine suparat pe mine,Domnul sasi reverse harul Lui peste noi toti.Amin