Apropo, ce faci de Halloween?

Oameni deghizaţi în schelete, vrăjitoare, fantome, mumii, vampiri, vârcolaci, monştri, criminali sângeroşi care împânzesc străzile şi se sperie unii pe alţii cu tot felul de farse şi glume nesărate. În vitrinele magazinelor, în parcuri, în companii, în localuri, în şcoli şi universităţi, pe uşile caselor, peste tot apar vrăjitoare călare pe mătură, dovleci-felinar, măşti hidoase, coarne şi alte simboluri demonice. Cam aşa arată Halloweenul, o sărbătoare pe care sataniştii declaraţi o consideră printre cele mai importante. La fel o consideră însă şi alte milioane de oameni care se declară împotriva satanismului şi nu văd nimic rău în aceste “distracţii nevinovate”. Realitatea este însă cu totul alta. Halloween este o celebrare a maleficului.

Nicicând nu a existat vreo sărbătoare mai controversată decât Halloween. Barbară prin manifestări, dar totuşi celebrată de creştini, reinventată de americani, dar având rădăcini europene, noaptea spiritelor continuă o tradiţie veche de mii de ani.

Începuturile acestei sărbători…

atipice se pierd, pur şi simplu, în timp. Nimeni nu mai ştie când şi în ce împrejurari au aparut misterioasele credinţe în spiritele lumii de dincolo care, o dată pe an, cereau o noapte numai a lor. Cert este că atunci când romanii invadau Britania, tradiţia era deja celebrată de întreaga suflare celtică.

Evenimentul, Shamhain după numele său original, avea o strânsă legătură cu preocupările barbarilor de acum peste 2000 de ani, cei care vedeau în ziua de 1 noiembrie începutul iernii şi al noului an. Asociat cu moartea şi frigul pătrunzător al anotimpului înghetat, acesta era dedicat zeului celtic al tenebrelor, Anwinn, cel care, în noaptea premergătoare primei zile de iarnă, le permitea tuturor creaturilor fantastice să invadeze lumea celor vii.

Credinţa era că spiritele fără liniste ale celor morti puteau căuta, în acea unica noapte, drumul către lumea de dincolo cu ajutorul oamenilor, iar singurul mod în care puteau face acest lucru era sa le fure trupul. De fapt, se pare că vechii locuitori ai Britaniei şi ai Irlandei de azi recurgeau destul de des la arderea pe rug a celor suspecti de a fi posedati, asta şi ca un avertisment la adresa spiritelor care trebuiau îndepărtate.

În ajunul zilei de 31 octombrie, celţii din Irlanda construiau ruguri înalte din ramuri tinere de stejar pe care le considerau sfinte, iar la focul acestora înfăptuiau sacrificii rituale. În acelasi timp, în nicio casă nu era aprins focul pentru a le face reci şi neprimitoare, iar oamenii îşi pictau chipurile în motive sumbre pentru a se confunda cu arătările malefice care bântuiau printre ei. Aceeaşi ceremonie avea loc şi în Scoţia, cu singura deosebire că pictii, nativii scoţieni, credeau că pot citi viitorul privind flăcprile acestor ruguri.

Primele modificări ale tradiţiei celtice apar odată cu invazia romană din anul 43 î.H., atunci când în Britania, odată cu trupele imperiale, pătrund şi credinţele latine. Şi cum Shamhain era celebrată în aceeaşi zi cu Pomona, zeiţa romana a fructelor, cele două sărbători se vor contopi, dând naştere, printre altele, obiceiului de a împărţi fructe şi dulciuri copiilor.

Următorii 500 de ani aduc în Britania şi Irlanda primele învăţături creştine, cele care vor intra într-un puternic conflict cu tradiţiile locale pe care le catalogau drept manifestări păgâne. Cu atât mai ostracizat a fost stravechiul festival de Shamhain, considerat de Biserica Catolică un cult de adulare a demonilor care trebuia interzis numaidecât. Primul care va încerca schimbarea va fi Papa Bonifaciu al IV-lea ( 550-615 d.H), cunoscut mai ales pentru îndârjirea cu care a luptat împotriva credinţelor barbare.

Şi cum controlul Bisericii nu putea fi unul complet atâta vreme cât celţii continuau să îşi celebreze morţii, Shamhain devine, prin hotărarea papalităţii, All Saints’day sau Ziua tuturor sfinţilor. Problema care aparea acum era pe cât de simplă , pe atât de neprevăzută. All Saints day era o zi sfântă şi nu un festival, iar oamenii continuau să le sărbătorească împreună. Timp de 200 de ani, cele două evenimente s-au defăşurat concomitent, iar Biserica îşi dădea seama că încă nu a scăpat de ritualul păgân. Papa Grigorie al III-lea a încercat să îl înlăture interzicând costumele şi machiajele hidoase, lăsând, în schimb, tradiţia colindului din poartă în poartă, tinerii putând să se deghizeze în …sfinţi.

Se consideră, deci, că este sărbătoare creştină chiar dacă e importată, după toate probabilităţile, din păgânismul celt (druid). Greu însă de convins un om raţional că această sărbătoare ar avea duh creştinesc…

Adevărul e însă altul. Ea e o sărbătoare 100% păgână, ocultă, “ziua când morţii, fantasmele părăsesc mormintele…”. Ea e cea mai mare sărbătoare a slujitorilor satanei: vrăjitori, spiritişti sau satanişti.

Americanii au dezvoltat o adevărată industrie legată de această sărbătoare. Se achiziţionează cu această ocazie accesorii macabre: măşti, costume de vampiri, diavoli, dragoni, zombi, leproşi, schelete şi nelipsiţii dovleci, ajungându-se până la vânzări de o jumătate de miliard de dolari anual. Vânzările filmelor horror cresc în această perioadă, promotorii filmelor de groază speculând şi ei interesul mare pentru acest praznic. Industria filmelor horror exploatează la maximum setea de senzaţii tari, dovedind nepăsare faţă de psihicul omului, căruia nu-i oferă nimic altceva decât tulburare. Copiii se costumează în stil horror, se amuză prin sperieturi şi merg (colinda) din casă în casă pentru a primi prăjituri. Tinerii mai curajoşi merg în cimitire în miez de noapte şi se distrează făcând spiritism. S-a constatat că în noaptea Halloween-ului se săvârsesc foarte multe crime în Statele Unite.

De altfel, în cunoscutul documentar TV Invazia păgână se spunea că la întrebarea “Cum aţi vrea să serbaţi Halloween-ul?”, 80% din elevii americani de clasa a IV-a de la o şcoală au răspuns zâmbind : “Aş vrea să omor pe cineva…” Acesta este impactul sărbătorii !

Evident ca în SUA, şi în  România se câştigă foarte mulţi bani de pe urma prostiei oamenilor. Industria cinematografică, televiziunile, barurile, restaurantele, discotecile, parcurile de distracţii, industria dulciurilor, producţia de costume şi de decoraţiuni, toate aduc câştiguri enorme, iar oamenii trebuie să plătească dacă vor să se distreze. În SUA se fac profturi comparabile cu cele de Crăciun, transformat de mult din celebrarea naşterii lui Isus într-o stresantă goană după brad, globuri şi cadouri.

Câteva fraze deja celebre:

• Halloween-ul este noaptea în care totul este permis.
• Menţine spiritul tradiţiei alegându-ţi propriul dovleac protector…
• Costume de Halloween Magazine cadouri online.
• Se apropie Halloween-ul şi copilaşul tău are nevoie de cel mai frumos costum de sărbătoare.
• Halloween-ul necesită o pregătire premeditată pentru a iesi cât mai inspaimântător cu putinţă.
• Lentile de contact HALLOWEEN.
• În spiritul sărbătorii de Halloween, îţi urez…
  
• Este noapte de Halloween, noaptea în care toate spiritele rele vor să te sperie. Sperie-le tu pe ele, alegând unul din costumele …
  
• Halloween se apropie. Vrăjitoarele vor da din nou petrecere. Pregăteşte-ţi costumul şi masca şi nu uita să-ţi faci lanternă din dovleac! Iar pentru ca distracţia să fie completă, intră în concurs…
• Distrează-te de Halloween!
  
• Happy Halloween!

Apropo, tu ce faci de Halloween?

DS, Braşovul Evanghelic, 2008