Criza lui Ilie

Cine era Ilie? 

„Ilie, tișbitul” – Încearcă să localizezi Tișbe, în vechiul Orient Mijlociu, pe teritoriul Galaadului. Termenul „tișbit” face referire la băștinaș dintr-un orășel pe nume Tișbe sau ceva asemănător cu acest nume… o locație, de altfel, necunoscută sub acest nume. Să mai vorbim de popularitate?

Cele două împărății, Iuda și Israel

Istoria ne învață că timp de mai bine de o sută de ani, israeliții au trăit sub domnia a trei împărați: Saul, David și, în cele din urmă, Solomon. Trei împărați grandioși și faimoși în multe feluri, dar niciunul dintre ei nu era fără păcat sau greșeală. Apoi, la sfârșitul vieții lui Solomon, a izbucnit un război civil care a divizat împărăția ce fusese unită de Dumnezeu. Poporul s-a împărțit în împărăția de nord, numită Israel, și împărăția de sud, cunoscută sub numele Iuda. Această divizare a durat până când împărățiile au fost învinse de invadatori străini, și evreii au fost duși în captivitate.

Cine era Ahab?

Înainte de a domni Ahab peste Israel, Împărăția de Nord a mai avut ca împărați pe: Ieroboam, cel care a semănat semințele idolatriei în poporul Israel, apoi a urmat fiul său, Nadab, despre care ni se spune că a făcut ca tatăl lui. Nadab a domnit doar doi ani, înainte de a fi asasinat de succesorul său, Baeșa, cel de-al treilea împărat, despre care ni se spune că a fost un om rău. Când a ajuns la împărăție, a omorât toată casa lui Ieroboam. După Baeșa, vine ca împărat fiul lui Baeșa, Ela, un om căruia îi plăcea să chefuiască și să se îmbete. Și pe când era Ela în casa lui Arța, slujitorul său, Zimri intră, îl lovește pe Ela și îl omoară. În locul lui Ela ajunge să domnească Zimri. E ca un fel de dinastie – un criminal face loc altui criminal. Un asasin ucide un alt asasin. După Ela, domnește Omri, care a făcut ce este rău înaintea Domnului și a lucrat mai rău decât toți cei ce fuseseră înaintea lui. Deci, după toate vărsările de sânge, ni se spune, totuși, că Omri a fost mai rău decât toți. Iar după Omri, vine la împărăție fiul său, Ahab.

Ahab a fost un împărat idolatru. Biblia ne spune acum că s-a făcut și o căsătorie, și ne este prezentată Izabela. De ce ni se prezintă acum și soția împăratului? Pentru că, de fapt, ea conducea pe Israel. L-a făcut pe Ahab să ridice altare lui Baal, să zidească temple și idoli. Apoi Biblia  spune că Ahab a făcut mai multe rele decât toți cei care fuseseră înaintea lui.

În termeni spirituali, aceasta a fost o perioadă de disperare profundă. Distanța dintre Dumnezeu și popor ajunsese la dimensiuni maxime.

Ilie, un om care a stat în spărtură

În această perioadă grea, Dumnezeu alege un om ca Ilie („Domnul meu este Iehova”). Ilie era un profet, care apare din senin la Ahab, nu ține cont de protocol și pare a nu arăta vreun respect regelui. Îmi imaginez toată această scenă și admir îndrăzneala, curajul și credința lui Ilie. Era un om cu o misiune. S-a dus la Ahab si a zis: Nu va fi nici ploaie, nici rouă, decât după cuvântul meu! Oare cum l-a privit Ahab pe Ilie în acel moment?

Domnul îi dă biruință lui Ilie, acesta urmând să ofere lui Israel dovada netăgăduită că Domnul este Adevăratul Dumnezeu. Ilie pune la cale un plan, îi adună pe toți pe muntele Carmel, unde demonstrează falsitatea proorocilor și idolilor în care se încredea poporul. Slujitorii lui Ahab au zidit acolo un altar și s-au rugat idolilor lor să dea foc din cer, însă nu s-a întâmplat nimic. După ce au făcut tot felul de rugăciuni, au țipat, și-au făcut tăieturi în carne, se face seară și nu se întâmplă nimic. Mă gândesc ce scenă de haos și nebunie a fost acolo.

Urmează apoi Ilie, care rezidește altarul Domnului, face o rugăciune simplă și cere Domnului să coboare foc din cer . Ilie nu țipă, nu strigă, nu dansează frenetic, ci face o rugăciune a credinței.  Atunci a căzut foc de la Domnul și a mistuit toată arderea de tot.

Când a văzut poporul lucrul acesta, a căzut cu fața la pământ spunând: Domnul este adevăratul Dumnezeu.

Apoi 1 Împărați 19 : 1 – 8 prezintă ceea ce s-a întâmplat după ce Dumnezeu, prin Ilie, se descoperise ca Adevăratul și Singurul Dumnezeu.

Izabela nici nu a fost prezentă pe muntele Carmel, iar când Ahab a venit acasă și aceasta l-a întrebat ce se întâmplase pe munte, Biblia spune că Ahab povestise Izabelei tot ce făcuse… Ilie! Ahab nu era concentrat pe Dumnezeu, ci pe Ilie, pe care îl ura. El nu se gândise la tot ce făcuse Domnul! Izabela, când a auzit, a trimis amenințări cu moartea lui Ilie. Ce face de aici Ilie? Intră într-o criză.

Criza lui Ilie

– când s-a terminat criza economică (Dumnezeu dăduse ploaie), la Ilie a început criza spirituală.

Motivele care au dus la criza spirituală

1. Lipsa rezultatelor – Ilie se așteptase probabil ca Ahab și Izabela să Îl recunoască pe Adevăratul Dumnezeu, dar nu s-a întâmplat așa. Putem învăta o lecție:

– Suntem responsabili de lucrare, nu și de rezultatele lucrării!

2. Reacția oamenilor – Un al doilea motiv al crizei a fost faptul că Ilie era atent la ce spune Izabela.

„Ilie, când a văzut lucrul acesta, s-a sculat  şi a plecat, ca să-şi scape viaţa” v. 3. Ce lucru a văzut Ilie? Reacția Izabelei!

v. 4 „El s-a dus în pustiu unde, după un drum de o zi, a şezut sub un ienupăr şi dorea să moară, zicând: „Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinţii mei.”

Ilie era într-o criză spirituală. Se simțea singur, amenințat și cu nimic mai bun decât alții. El, care înfruntase cel mai rău împărat al Israelului…

De aici să reținem că:

– E grav când suntem mai atenți cu oamenii decât cu Dumnezeu! 

Oh, dacă ai ști câți te vorbesc de rău și mă vorbesc de rău… Biblia ne spune să nu ne bizuim pe om. Omul este înșelător, mincinos și rău.

3. Elitismul spiritual 

Un al treilea motiv al crizei lui Ilie este un fel de elitism spiritual. Ilie a crezut că numai el a mai rămas credincios lui Dumnezeu.

Când Dumnezeu îl întreabă pe Ilie ce face, acesta răspunde:

„Am fost plin de râvnă pentru Domnul Dumnezeul oştirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa!”

Dumnezeu, însă, îi spune că mai sunt ca el încă „şapte mii de bărbaţi, şi anume pe toţi cei ce nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal şi a căror gură nu l-au sărutat” v.18.

E un mare pericol să crezi că în afară de tine nu mai este nimeni credincios lui Dumnezeu.

Ilie a fost un om care a stat în spărtură. Dumnezeu astfel de oameni caută. Căutarea continuă. Este nevoie de oameni care să schimbe lucrurile.

Creștini, nu rămâneți la nivel de mediocritate! Noi nu putem face parte din decor, dar nici nu ne putem pierde în scenariul neutru al acestei lumi.  Viața lui Ilie ne arată ce cere Domnul!

Articol inspirat din predica pastorului Ilie Milutin și cartea „Ilie, un om al modestiei și al curajului”, Charles R. Swindoll