Îngrijorarea creşte în rândul creştinilor din provincia Aceh, victimele unei serii de recente atacuri din partea grupărilor extremiste sau a asaltatorilor necunoscuţi. Violenţa este agravată de politica autorităţilor locale care, în loc să pună capăt atacurilor, continuă să închidă biserici şi case de rugăciune pentru (presupusă) lipsă de autorizaţie de clădire cerută pentru toate construcţiile din Indonezia (religioase sau nonreligioase). În documentul publicat în aceste zile, Alianţa Unită Creştină a Sumatrei de Nord denunţă faptul că, din luna mai, anul trecut, cel puţin douăzeci de biserici-casă sau capele de rugăciune au fost închise de către oficialii regenţei Singkil. Printre acestea, zece aparţineau Bisericii Creştine Protestante Pakpak Dairi (Gkppd), iar patru erau catolice.
Într-o declaraţie emisă ieri, liderii Alianţei Unite a Sumatrei de Nord susţin că atacurile sunt „de o îngrijorare crescândă”, dat fiind faptul că nu există „protecţie sau recunoaştere” pentru toate grupările religioase, printre toate minorităţile. Situaţia din Singkil, în mod deosebit, se înrăutăţeşte, cu încălcări grave ale libertăţii de religie care este „recunoscută oficial de către Constituţia noastră”. Liderii creştini, de asemenea, arată cu degetul către guvernul central din Jakarta, care nu intervine în cazurile unde guvernele locale individuale încalcă drepturile şi libertăţile cetăţenilor, în special ale nonmusulmanilor.
Declaraţia aminteşte, de asemenea, de ultimul episod de violenţă din regenţa Singkil, pe 18 iulie. În zori, casa de rugăciune a Bisericii Creştine Protestante Pakpak Dairi (Gkppd) a fost atacată şi incendiată de către un grup de străini. Stranele şi mai multe instrumente muzicale au fost distruse, dar intervenţia promptă a credincioşilor a evitat distrugerea completă a clădirii. În interiorul structurii s-au găsit 15 litri de petrol, însă, până în prezent, anchetatorii nu au identificat vreun vinovat.
Provincia Aceh, în partea vestică a Arhipelagului Indonezia, este, de asemenea, singurul loc care este supus legii Sharia, conformitatea cu care este asigurată de către „poliţia morală”, o forţă specială care pedepseşte încălcările în privinţa îmbrăcămintei şi a comportamentului. În trecut, sub conducerea guvernatorului Irwandy Yusuf- şeful războiului de gherilă- s-a reuşit un calm relativ şi o armonie religioasă între majoritatea musulmană şi „străinii” diverselor credinţe nonislamice. Totuşi, recent situaţia s-a schimbat: au început atacuri împotriva minorităţilor religioase, aripa fundamentalistă câştigând mai multă putere şi libertate de acţiune.
