Hanifan Bibi, o creştină pakistaneză, se confruntă cu persecuţia la mâna soţului ei care s-a convertit la islam. Ea rămâne fermă în credinţa ei, în ciuda provocărilor cu care se confruntă.
Ea a dus o luptă dură împotriva soţului ei, care a dorit să o dea afară din casa pe care ea a construit-o în timp, cu banii câştigaţi greu din propria muncă, în timp ce bărbatul- convertit la islam din noiembrie 2011- şi-a petrecut timpul cu femei şi băuturi. Tenacitatea lui Hanifan Bibi şi sprijinul activiştilor NCJP au permis femeii să obţină dreptate în instanţa judecătorească, astfel că ea poate rămâne în casă cu copiii ei, în aşteptarea deciziei instanţei civile din Faisalabad, care evaluează instanţa de separare şi pensia alimentară.
Aceasta este povestea de suferinţă, abuz şi oprimare care se desprinde din povestea lui Hanifan Bibi, o femeie în vârstă de 37 de ani, mamă a doi copii, născută şi crescută într-o familie săracă din Gurala Dajkot, un district din Faisalabad (Punjab). Timp de mai mulţi ani, soţul ei a abuzat-o, lăsând-o singură acasă împreună cu copiii, cheltuind banii soţiei pe băutură, femei şi distracţie. Însă când s-a întors, pentru o scurtă perioadă de timp, situaţia nu s-a îmbunătăţit, deoarece o bătea brutal.
Totuşi, realitatea a s-a prăbuşit în urmă cu patru luni, când soţul ei Sarwar Masih a decis să se convertească la islam, luând numele Muhammad Sarwar, în urma unei relaţii extraconjugale pe care a avut-o cu o femeie musulmancă. “De când nu am decis să-mi schimb religia la fel ca el”, declară Hanifan pentru AsiaNews, “ m-a izolat în casă”, iar în 10 martie s-a văzut prizonieră în propria-i casă.
Muhammad Sarwar, după ce a încuiat-o în casă pe soţia sa, a denunţat-o de posesie ilegală a casei. Cu colaborarea unui grup de familii de musulmani, el a intentat un proces în instanţă şi a ameninţat femeia dacă rezistă.
Vorbind cu AsiaNews, creştinii locali şi musulmanii confirmă că omul a fost “o persoană vrednică de dispreţ, care nu merită încredere”, de oarece el “a adoptat un comportament necinstit” şi niciodată nu a dorit să muncească şi să îşi susţină familia. În schimb, a tratat-o pe Hanifan ca pe o servitoare, “ca să-i aducă bani acasă pentru a-şi hrăni familia” şi să asigure o viaţă decentă copiilor.
