Turcia: 100 zile de la cutremur, victime vânate de teamă

Au trecut mai mult de 100 zile de când primul cutremur, în 3 părţi, a lovit regiunea Van din Turcia. Fiecare din cele 3 au avut magnitudine peste 5.0,  sute de oameni murind, luând parte la crearea fricii care a paralizat lumea, raportează MNN.

 Mark Lewis, directorul EFCA TouchGlobal Crisis Response, afirmă că TouchGlobal a reuşit să găzduiască 800 familii în 400 adăposturi duble. Majoritatea oamenilor par a fi de pe străzi.

 După luni întregi de la cutremur, Van încă are un sentiment ciudat despre el. Aproape jumătate din populaţia oraşului e golită şi urmează să se reîntoarcă. Restul oamenilor rămân în adăposturi, cu casele lor în apropiere, determinaţi să-şi protejeze posesiunile, dar îngroziţi să intre în clădirile fisurate.

 Lewis afirmă că din moment ce adăposturile sunt aproape complete, partenerii TouchGlobal se mută pe o altă fază a reliefului: o bucătărie mobilă. Temperaturile sunt la punctul îngheţului, iar victimele cutremurului au rămas cu puţin. Muncitorii creştini vor să fie capabili de a oferi hrană caldă acelora care locuiesc temporar în adăposturi.

 Dar chiar şi supa caldă ce le va umple stomacul şi “va încălzi sufletul” va fi trecătoare, comparativ cu disperarea intensă ce înconjoară zona Van.

 “Teama este cea care îi conduce pe oameni acum”, explică Lewis. “Există o teamă  a continuării cutremurului. Există teamă cu privire la furturi. Există frică asupra necunoscutului, a viitorului şi a incertitudinii.”

 Oamenii retrăiesc amintirile îngrozitoare cu privire la familia şi prietenii care au murit în cutremur. Alţii aud întâmplări despre oameni care au fost prinşi- că un om care a fost salvat din moloz, în primul cutremur, a fost mutat într-un hotel care s-a prăbuşit în următorul cutremur, zdrobindu-l.

 Este o atmosferă traumatizantă. Dar Lewis susţine, în mod miraculous, că există speranţă în curs de dezvoltare, în urma molozului.

 “Un evanghelist a spus că simţise în acel context că există o deschidere de inimă fără precedent în rândul oamenilor”, afirmă Lewis. “Este caracterizată ca o fisură emoţională ce s-a deschis şi permite discuţiilor şi relaţiilor să meargă mai departe de lucrurile materiale, fiind în stare să trateze cu elementul fricii şi al disperării.”

 “Când eşti în disperare şi teamă, acest lucru este o mărturie măreaţă să auzi adevărul şi să experimentezi iubire, să o primeşti prin har, fără plată- doar pentru că cuiva îi pasă de tine”, adaugă Lewis. “Asta te încurajează puternic.”