Reprezentanţii comunităţii minoritare locale din Turcia şi-au exprimat scepticismul în ceea ce priveşte efoturile depuse pentru a elabora o nouă constituţie pentru ţară.
“Luând în considerare condiţiile curentului politic din Turcia, nu cred că noua constituţie va fi una care îmbrăţişează toate păturile sociale”, Arev Cebeci, turc-armenian care a devenit un candidat nominal pentru opoziţia Partidului Oamenilor Republicani (CHP)în alegerile recente, afirmând pentru Hurriyet Daily News.
Dacă noua constituţie este elaborată, atunci va fi prima dată când acest model de text va fi produs într-un milieu democratic de la stabilirea fondării constituţiei din 1924. Alte constituţii precedente au fost scrise în urma loviturilor militare din 1961 şi 1980.
“Primele 4 articole ale constituţiei din 1980 vor fi răsturnate în noua constituţie, care este în curs de desfăşurare. Acest lucru nu va aduce un beneficiu Turciei. Oricine este turc, potrivit legilor Republicii Turcia; clauza s-ar putea ca niciodată să nu fie modificată”, precizează Mari Loker-Gormenazano, un evreu turc, pentru Daily News.
“Doresc să văd Turcia ca o societate compusă din cetăţeni ai Republicii Turcia, din nicio privinţă a cursei, religiei sau limbii”, a adăugat acesta.
Tratatul de la Lausanne din 1923 a garantat câteva drepturi pentru minorităţile din Turcia, incluzând libertăţile de a stabili şi administra instituţii sociale, religioase, şi de caritate, de a-şi folosi propriile limbi natale şi de a efectua ritualuri religioase.
“Nu putem să ne folosim de drepturile noastre, nici ca cetăţeni normali sau membri ai minorităţii. Nu-i putem învăţa pe copiii noştri limba maternă. Cine suntem? Ce se va schimba împreună cu noua constituţie?Aş dori să întreb”, a afirmat Alaca pentru Daily News. “Situaţia actuală afirmă că toţi cetăţenii Republicii Turcia sunt egali, dar asta nu este ceea ce vedem în practică”, a adăugat aceasta.
“Dacă ei doresc cu adevărat să facă ceva, atunci noua instituţie ar trebui să fie stabilită în loc de Directoratul Afacerilor Religioase, ca un Bord Suprem al Credinţei. Am prezentat autorităţilor din Ankara un document care a fost pregătit. Toate grupurile religioase trebuie să fie prezentate sub structură autonomă”, a precizat fondatorul Federaţiei Asociaţiilor Alevi, Metin Tarhan.
