Încântată. Extaziată. Azi am experimentat o bucăţică de cer în Casa de Cultură a Studenţilor, în Cluj, de la ora 20. Nici nu ştiu cu ce să încep. Consider că am fost la cel mai extraordinar concert de până acum. Şi când spun extraordinar, o spun cu seriozitate.
Lumini, inimi calde şi voci blânde. De asta am avut parte în această seară. Mi-am liniştit inima, sufletul şi am avut cel mai larg zâmbet pe faţă. Şi sunt convinsă că şi Dumnezeu a avut unul pentru că oameni deosebiţi au cântat spre slava Lui. Mâini ridicate, înălţate către cer, feţe luminoase şi o atmosferă cerească. Mă simt în siguranţă. Mă simt acasă. Melodie după melodie şi eu parcă nu aş mai pleca. Copiii au fost invitaţi pe scenă. Două fetiţe stau în braţele cântăreţilor şi îi privesc încântate.
Întrebaţi de unde primesc energia necesară pentru spectacol, aceştia spun că din zâmbetele şi lacrimile ascultătorilor. Dacă le lipsesc familiile în timpul turneelor? Normal că da, numai că ei ştiu că sunt susţinuți de acolo de acasă. De ce sunt mulţumiţi? “Pentru că atunci când avem un concert, tinerii nu stau şi butonează telefonul fiind dezinteresaţi. Şi că la noi la concert, vezi toate generaţiile. De la nepot, la bunică.” Cu multă prietenie, au dat mâna cu noi, presa, iar la sfârşit au aşteptat toţi ascultătorii în holul Casei de Cultură. Incredibil, nu?
Încă o dată, L-am văzut pe Dumnezeu în acest gen de oameni. Calzi, zâmbitori, blânzi şi cu faţa senină.
Un comentariu
FOARTEW FRUMOS DUMNEZEU SA VA BINECUVINTEZE.