Cuvântul “cenzură” ne stârneşte simţăminte neplăcute. Ne aminteşte multora dintre noi de regimul comunist sub care mulţi am trăit, de anii totalitari caracterizaţi de absenţa libertăţilor, în special a libertăţii cuvântului şi de exprimare. Decembrie 1989 a schimbat totul în România şi, în timp, cenzura a fost abolită în mare parte. Cenzura continuă să se manifeste sporadic, uneori mai subtil ori mai viguros. În anii comunismului ne obişnuisem cu autocenzura, evitând să ne exprimăm opiniile în public, sau chiar în confidenţă, de teama autorităţilor.
Istoria însă se repetă uneori în modalităţi stranii. Cenzura oficială a fost abolită, dar suntem confruntaţi cu o cenzură de tip nou, una care se manifestă tot în spaţiul public, dar care e la fel de detestabilă. E vorba de cenzura impusă de media socială grupurilor care nu se conformează vederilor corecte din punct de vedere politic, generate şi promovate de giganţii care domină spaţiul virtual, adică media socială. Fie că e vorba de Facebook, Google, Apple, MySpace, Twitter sau reţele de media socială similare, cenzura practicată de aceste platforme este un fenomen tot mai des întâlnit şi iritant. Iar grupurile care mereu pierd în acest joc al cenzurii sunt creştinii, în special cei care promovează în spaţiul virtual o viziune Biblică a societăţii, a normelor de conduită socială şi a instituţiilor sociale bazate pe tradiţia şi valorile creştine. Un studiu pe această temă tocmai a fost emis de organizaţia americană Naţional Religious Broadcasters (“NRB”), pe 15 septembrie. Înfiinţată în 1944, NRB promovează libertatea exprimării religioase în spaţiul public. Textul în engleză al studiului îl aflaţi aici şi are 43 de pagini.
Studiul NRB se concentreaza în special asupra cenzurii impuse creştinilor de către Apple, iTunesApp, Facebook, My Space, Google, Twitter, şi alte platforme ale mediei sociale americane. Concluzia studiului este că ideile creştine şi religioase în general sunt în pericol constant de a fi cenzurate de către aceşti giganţi ai mediei sociale. Cenzura se manifestă la patru nivele:
- unele dintre aceste organizații interzic publicarea materialelor cu conţinut creştin, iar altele au adoptat standarde de publicare care inevitabil duc la cenzură;
- cu excepţia lui Twitter, toate celelalte platforme de media socială aplică standarde de publicare care subminează perimetrii libertăţii de exprimare şi a cuvântului stabiliţi de Constituţia şi Tribunalul Suprem al SUA;
- noile companii de medie socială cedează presiunilor grupurilor anticreştine şi, după cum veţi vedea mai jos, sunt dedicate suprimării ideilor creştine;
- dacă legiuitorii nu intervin să reglementeze media socială, libertatea cuvântului şi de exprimare vor continua să sufere.
Reglementarea mediei sociale însă este o tematică dificilă, deoarece garanţiile constituţionale ale libertăţii cuvântului nu se aplică mediei sociale care este de natură privată.
Exemple de cenzură
Dintre multele exemple de cenzurare a creştinilor menţionate în studiul NRB redăm următoarele.
* De mai multe ori Apple a eliminat applicaţii creştine care afirmau poziţiile Bibliei privind imoralitatea sexuală. De fiecare dată Apple a recunoscut în mod specific că acesta a fost motivul pentru eliminarea aplicaţiilor creştine. Un incident s-a petrecut în toamna anului trecut, când Apple a blocat Declaraţia Manhattan (The Manhattan Declaration), o Declaraţie a conştiinţei creştine lansată de creştinii americani , în toamna anului 2009. (Declaraţia de la Timișoara, emisă de AFR în august 2010, este de aceeaşi natură). Al doilea incident s-a petrecut în martie anul acesta, când Apple a blocat aplicaţia lui Exodus International, o organizaţie creştină care asistă persoanele care doresc să abandoneze relaţiile sexuale cu persoane de acelaşi sex. Iar un alt incident s-a produs tot anul acesta în iulie, când Apple a dezactivat aplicaţia lui Christian Values Network, o organizaţie creştină americană care contribuie financiar la diverse proiecte caritabile, printre care şi unele pe care homosexualii le-au etichetat ca fiind “antihomosexuale.”
* La rândul lui, Google a refuzat de mai multe ori să accepte reclame pro-viaţă, fiind daţi în judecată din acest motiv de către Christian Institute, organizaţia avocaţilor creştini din Marea Britanie. În SUA a blocat situri electronice creştine care promoveaza vederile biblice privind sexualitatea. În China a blocat site-uri electronice creştine. În Brazilia a blocat apelul unui pastor evanghelic către cetăţeni să nu voteze candidaţi cu poziţii pro-avort sau pro-homosexualitate. În martie, 2011 Google a adoptat reguli noi care interzic publicarea reclamelor organizaţiilor care “discriminează” pe bază de orientare socială. În plus, în ultimii ani, a blocat accesul la site-urile electronice ale unor organizaţii cetăţeneşti care promovează căsătoria bărbat-femeie. Un exemplu de acest fel s-a produs recent în Massachusetts. Un alt tip de cenzură practicat de Google este discriminarea în tarifele impuse pentru reclame. Spre deosebire de alte grupuri, bisericle, grupurile pro-viaţă sau organizaţiile care critică homosexualitatea nu beneficiază de reduceri de tarife. În China, Google s-a dovedit a fi un pilon de încredere al cenzurii oficiale comuniste chineze. De necrezut, în cadrul unor audieri recente în congresul american, Google şi-a apărat practicile de cenzură afirmând că “Google respinge valorile Iudeo-Creştine.” Google, de asemenea, respinge reclamele pro-viaţă care afirmă că “avortul este omucidere.”
* Nici Facebook nu se lasă mai prejos. Facebook a făcut un parteneriat cu activiştii homosexuali pentru blocarea afişării de materiale cu conţinut “anti-homosexual.” Facebook promovează homosexualitatea şi afişează programe speciale de autoconştientizare în homosexualitate. Facebook, de semenea, restricţionează mesajele anti-avort. La fel, MySpace interzice publicarea de materiale “homofobe.” Facebook are 500 de milioane de clienţi rezultând într-o interconecţie de comunicaţii mai mare decât cea mai mare companie telefonică din lume.
* Împreună, platformele de medie socială interzic afişarea materialelor care ar putea fi interpretate ca “hate speech” (adica “incitare la ură”), ori “ofensive sau inflamatorii.” În această categorie intră, în primul rând, materialele creştine care dezaprobă manifestările păcătoase. Este de remarcat, însă, că, de-a lungul anilor, Tribunalul Suprem SUA a menţinut o poziţie consistentă, invalidând legile care restrâng libertatea cuvântului din aceste motive.
* Apple şi Comcast, de asemenea, cenzurează materiale pe care le evaluează ca fiind “incorecte” sau nu în întregime “adevarate.” În ambele cazuri, Apple şi Comcast se erijează în arbitri unici care determină în mod unilateral ce constituie un material “incorect” sau nu în întregime “adevărat.” Un exemplu incredibil este blocarea de către Comcast a accesului publicului la versiunea engleză a Bibliei online, cunoscuta King James Bible.
* Singura excepţie notabilă de la aceste norme este Twitter. Twitter a adoptat standarde de afişare identice cu cele stabilite de Tribunalul Suprem SUA, privind libertatea de exprimare.
Creştinii şi NRB însă nu sunt singurii care atrag atenţia asupra cenzurii impuse de media socială. Chiar şi bine-cunoscuta organizaţia seculară şi anticreştină americană American Civil Liberties Union a emis un raport similar în care exprima îngrijorări similare în Octombrie, 2010 “Network Neutrality 101 – Why the Government Must Act to Preserve the Free and Open Internet.” New York Times a făcut la fel acum câteva luni.
Cine e în spatele acestor campanii de cenzură?
În majoritatea cazurilor, homosexualii şi mişcările pro-homosexuale. Apple a dezactivat aplicaţia lui Manhattan Declaration, după ce organizaţia pro-homosexuală Change.org a strâns 7.000 de semnături împotriva Declaraţiei. Apple a făcut la fel după ce aceeaşi organizaţie a strâns online peste 150.000 de semnături împotriva lui Exodus Internaţional. Petiţiile sunt însoţite de ameninţări din partea grupurilor pro-homosexuale că vor boicota Apple ori alte platforme de medie socială, dacă nu restrâng mesajele cu conţinut creştin din aplicatiile lor. La zi, Apple are peste 425.000 de aplicaţii, din care, până acum, a blocat doar două – ambele creştine. Un exemplu similar s-a petrecut în California, unde reţeaua de hoteluri Hyatt a fost boicotată de homosexuali, pentru că proprietarul companiei a sprijinit financiar referendul constituţional californian din 2008, care a interzis căsătoriile homosexuale în California. Asta a costat pe Hyatt 7 milioane de dolari. Exemple de genul acesta sunt foarte multe, iar pe unele dintre ele le menţionam periodic în Buletinul Informativ AFR care apare Marţia. Ultimul exemplu de acest fel este PayPal. Din fericire PayPal nu a cedat presiunii homosexualilor.
Intoleranţa faţă de creştini
Pe de altă parte, există exemple multiple de intoleranţă faţă de creştini, promovată în media socială. Media socială afişează materiale anti-creştine fără să le cenzureze. De exemplu, în 2005 Harper’s Magazine, una din cele mai prestigioase publicaţii americane, a publicat un atac fără precedent împotriva creştinilor în care îi compară cu Hitler. Iar în 2010, un comentator politic american s-a referit la populaţia mexicană a Americii ca fiind nişte drogaţi, prostituaţi şi traficanţi în persoane şi sclavi. Fără a i se reproşa nimic.
Sursa: Buletinul AFR
