La aproape 12 ani, după ce o fotografie uluitoare a unei mâini minuscule a călătorit în jurul lumii, Samuel Armas are o înţelegere fermă a ceea ce înseamnă „Mâna Speranţei” pentru el. „Când văd acea imagine, primul lucru la care mă gândesc este cât de special şi norocos sunt ca Dumnezeu să mă folosească în acest mod,” a spus Samuel.
Pe 19 august 1999, fotograful Michael Clancy a fotografiat un făt de 21 de săptămâni, apucându-i degetul doctorului în timpul operaţiei de corectare a problemei ce o avea, spina bifida. Aproximativ 4 luni mai târziu, pe 2 decembrie 1999, Samuel Armas s-a născut faimos.
Fotografia, care a apărut pentru prima dată pe 7 septembrie 1999, s-a răspândit rapid pe tot globul ca dovadă a dezvoltării în uter şi, mai târziu, a fost citată în timpul dezbaterilor congresului pe legea interzicerii avortului in fază târzie.
Samuel, are acum 11 ani şi trăieşte în Villa Rica, Ga, şi a spus că probabil fotografia a dat la mulţi bebeluşi dreptul de a trăi şi a forţat pe mulţi alţii să dezbată convingerile lor despre avort, lucruri de care el este mândru. „Este foarte important pentru mine,” a spus Samuel. „Mulţi copii şi-ar fi pierdut viaţa dacă aceasta nu mi s-ar fi întâmplat”.
Mama lui Samuel, Julie Armas, a spus că cel mai mare fiu al ei are un simţ foarte puternic de a distinge binele şi răul şi înţelege impactul primei sale fotografii neconvenţionale ca bebeluş.
„El identifică asta ca fiind un mesaj pro-viaţă mai mult decât orice altceva”, a spus Julie. „această poză a existat şi Dumnezeu s-a folosit de ea pentru a arăta oamenilor că acel bebeluş din burta mamei trăieşte. El este mulţumit de faptul că fotografia a transmis acest mesaj”.
Samuel va purta un aparat ortodontic în partea inferioară a piciorului pentru tot restul vieţii sale ca urmare a spina bifida, care apare atunci când coloana vertebrală nu se închide în mod corespunzător în timpul sarcinii premature. De asemenea, va folosi un cărucior cu rotile în timpul călătoriilor mai lungi, aşa cum a făcut la Great Adventure (Marea Aventură). Dar mama a trei copii, Julie, a spus că Samuel se descurcă minunat şi că au fost destul de norocoşi să evite câteva intervenţii chirurgicale asociate cu starea lui.
Condiţia lui Samuel nu i-a încetinit activităţile, în special la înot, unde a luat primul loc acum 2 ani, la 25 metri spate. „Ador să înot”, a spus Samuel. „Îţi foloseşti braţele foarte mult şi asta te ajută să întăreşti muşchii”. De asemenea, adoră ştiinţele naturii şi animalele, în special balena ucigaşă, vulturul pleşuv şi tigrii şi colecţionează gândaci, ceva ce tatăl său a spus în timpul unei audieri în 2003, pentru a evidenţia procesele în chirurgia pe făt. „Orice vedem, el vrea să prindă şi să pună într-un borcan şi să se uite la el,” a spus Julie Armas. „Este un copil minunat, este foarte blând.”
Clancy, care nu a mai fotografiat o operaţie până la Samuel, l-a întâlnit doar pentru a treia oară în 2007, în timpul unui eveniment pentru Come Alive Ministries în Atlanta. „Ochii lui îi sclipeau, pentru că s-a născut faimos datorită acelei fotografii,” a spus Clancy. „A fost minunat.”
Clancy, care a fost un freelancer pentru USA Today când a fotografiat mânuţa lui Samuel, lucrează acum ca vorbitor motivaţional la evenimente pro-viaţă. „Şi asta e ceea ce voi continua să fac, voi spune povestea lui”, a spus el. „ A schimbat inima oamenilor. Ce a început ca o misiune s-a transformat în responsabilitatea de a continua să spun mai departe povestea din spatele ei.”
O parte esenţială a poveştii, susţine Clancy, este dacă Samuel a întins mâna prin deschiderea de 20 cm din uterul mamei sale şi a apucat degetul doctorului Joseph Bruner sau dacă doctorul a manipulat mânuţa în timpul intervenţiei chirurgicale la Vanderbilt University Medical Center în Tennessee.
„Am putut vedea cum uterul se agită violent şi apoi acest pumn mic a ieşit din tăietura pe care o făcuse doctorul, „ îşi aminteşte Clancy. „Acesta a ieşit prin propriile puteri. Când doctorul Bruner a ridicat mânuţa, am pornit aparatul si cu cât apăsa mai tare Samuel, cu atât mai mult doctorul Bruner îi scutura mâna”
Bruner, le-a spus reporterilor că Samuel şi mama lui au fost sub anestezie şi nu puteau mişca. În ianuarie 2000, într-un articol în The Tennessean, a spus că el a tras mâna lui Samuel din uterul mamei.
Dar nimic din toate acestea nu contează pentru Julie Armas. Samuel continuă să crească puternic, şi este un exemplu de urmat pentru fratele său, Zachary, care deasemenea are spina bifida. „Ceea ce am simţit când am văzut fotografia a fost că este un copil ce se angajează într-o formă de interacţiune. Sunt moaşă, aşa că înţeleg că el a fost anesteziat într-o anumită măsură”.
„Dacă el a acţionat sau doctorul Bruner, nu ştiu. Dar, ceea ce contează, este că este un copil cu o mână, cu o viaţă şi asta este destul de semnificativ”.
Traducere şi redactare: Căpătan Marta
