Franţa a interzis rugăciunile pe stradă şi în spaţiile publice, cel mai afectaţi de această lege fiind cei 5 milioane de musulmani care trăiesc în această ţară. Rugăciunea rămâne în atenţia publicului şi în Australia, unde o şcoală a interzis rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”, dar şi în Germania, unde Papa intenţionează să se roage împreună cu creştinii protestanţi.
Musulmanii din Paris au fost îndrumaţi spre locuri amenajate temporar pentru ca aceştia să îşi poată spune rugăciunile zilnice. Ministrul de Interne Claude Gueant a avertizat că, în caz de nevoie, dacă musulmanii nu vor respecta noua interdicţie, forţele de poliţie vor recurge la forţă pentru a-i împiedica să se roage în spaţiile publice, conform Reuters.
Noua lege arată încă o dată că Franţa se confruntă cu probleme serioase în ceea ce priveşte asimilarea comunităţii musulmane lipsită de spaţii adecvate în care să îşi desfăşoare activităţile religioase. Decizia a venit cu 7 luni înainte de alegerile prezidenţiale şi este văzută ca o încercare de atragere a electoratului extremei drepte spre candidatul Nicolas Sarkozy.
Musulmanii din Franţa îl consideră responsabil pentru legea care le interzice să se roage pe stradă pe liderul extremei drepte, Marine Le Pen. Acesta a declarat anterior că rugăciunile musulmanilor pe străzi reprezintă un fenomen care se extinde şi l-a catalogat drept o „invazie”.
Franţa este ţara europeană care are cea mai mare comunitate musulmană. Totuşi, doar 10% din cei 5 milioane de musulmani din Franţa sunt musulmani practicanţi. Câteva zeci de tineri musulmani au protestat faţă de noua lege. „Niciun sistem din univers nu poate să ne controleze, în afară de Allah”, a declarat unul dintre protestatari.
Rugăciunea a stârnit anumite tensiuni şi în vestul Australiei unde o şcoală publică a interzis rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”. Conducerea şcolii Edgewater şi-a motivat decizia prin faptul că a primit mai multe reclamaţii din partea părinţilor unora dintre elevi. Decizia de interzicere a rostirii rugăciunii „Tatăl nostru” întrerupe o tradiţie a şcolii, veche de 25 de ani, informează The Christian Post.
Julie Tombs, directoarea şcolii, a declarat că „Tatăl nostru” va fi rostit în preajma marilor sărbători creştine, Crăciunul şi Paştele. „Oricum, în această şcoală avem elevi care au fundaluri religioase diferite şi este important să luăm în considerare toate perspectivele şi să nu promovăm un anumit set de credinţe şi practici religioase în defavoarea altuia”, a spus Tombs.
„Părerea mea este că Australia de Vest este esenţialmente o comunitate cu temelii creştine şi cred că este de dorit să avem rugăciunea Tatăl nostru”, a declarat premierul Colin Barnett. „Însă decizia rămâne la nivelul şcolii. Unele şcoli pot şi le încurajez să păstreze rugăciunea Tatăl nostru. Nu cred că aceasta ofensează pe cineva; ea reflectă pur şi simplu valorile şi coloana vertebrală a societăţii noastre.”
Liderul anglican John Shepherd a exprimat o opinie similară, susţinând că „Tatăl nostru” poate să fie păstrat aşa cum pot fi păstrate şi practicile altor credinţe religioase.
Între timp, Papa Benedict al XVI-lea a anunţat că în cursul vizitei sale în Germania natală – programată pentru zilele de 22-25 septembrie – intenţionează să viziteze oraşul Erfurt, unde a locuit, cu secole în urmă, reformatorul Martin Luther. De asemenea, Benedict al XVI-lea şi-a anunţat intenţia de a se ruga împreună cu protestanţii germani. „În mănăstirea augustiniană şi în biserica unde şi-a început Luther drumul, voi avea şansa să întâlnesc reprezentanţi ai Bisericii Protestante din Germania. Ne vom ruga împreună, vom asculta Cuvântul lui Dumnezeu, vom medita împreună şi vom discuta”, a declarat liderul de la Vatican, conform Reuters.
