De mai bine de 10 ani, între romii din localitatea Toflea (jud. Galați) are loc o mișcare ce nu poate fi ignorată. Sute de oameni se botează anual și se alătură bisericii penticostale din localitate, astăzi mai mult de jumătate din cei 6.000 de locuitori ai comunei fiind penticostali.
La botezul de ieri, încă 150 de persoane au mărturisit credința în Domnul Isus. Ca o noutate, față de anii trecuți, cei mai mulți erau tineri. Dimineață slujba s-a desfășurat într-un cort imens, montat la marginea satului. Deși sunt pasionat de fotografie, nu îmi place să umblu cu aparatul foto după mine pe la amvon, așa că am căutat pe cineva să se milostivească și să îmi dea câteva fotografii. Iar calul de căpătat nu se caută la dinți…
Umplut la capacitate, cortul adăpostea cel puțin 2000 de oameni.
La slujba din cort am slujit trei păstori, iar la slujba de la apă alți doi. Când mă apropiam de încheierea predicii, organistul a început să cânte în surdină. Eu am crezut că e vremea să închei, așa că m-am așezat cuminte. Am aflat imediat că organistul pregătea atmosfera pentru chemare. Frații mi-au cerut să mă ridic din nou pentru a face o chemare la mântuire, iar până să mă conving că e bine să fac astfel, un bărbat din public a venit deja în față. Ceea ce m-a mișcat foarte mult a fost faptul că de îndată ce a ajuns în față, din grupul celor care se botezau s-au ridicat două femei și au venit alături de el, îmbrățișându-l și plângând. Erau fiica și soția lui. Și de ceilalți care au venit în față s-au apropiat prieteni și rude, susținându-i și rugându-se pentru ei.
După amiază, candidații s-au adunat în sat, la clădirea bisericii, de unde au coborât în marș către centrul satului.
Deși este al treilea sau al patrulea botez la care particip la Toflea, cu greu mi-am putut stăpâni lacrimile când am văzut bucuria cu care cei 150 de candidați mergeau cântând pe ulițele satului, bucuroși că erau în haine albe, invitându-i pe cei de pe margine să li se alăture. Fanfara intona cântări cunoscute, mai ales cântarea „Pocăință, pocăință”. Orice preferințe muzicale ai avea, e greu să nu te alături sărbătorii. Orice s-ar spune despre frații romi, inima lor este prezentă 100% în actul închinării.
Deplasarea la râu (în localitatea Lespezi, la vreo 30 de km de Toflea) s-a făcut cu o coloană de mașini și autocare. Cel puțin 2000 de persoane au venit la apă, așa că imaginați-vă câte mașini fuseseră în coloană… La râu slujba a continuat cu cântări și predici, dar fiind în aer liber a fost mult mai greu de urmărit.
Botezurile au fost oficiate de 7 slujitori din țară. De cei tineri se ocupa un singur botezător, la cei mai mari ne cuplam mai mulți slujitori.
Ca orice biserică în care creșterea a fost puternică, și mai ales rapidă, și biserica din Toflea întâmpină multe provocări. Fie ca dezvoltarea numerică să fie dublată și de o creștere spirituală sănătoasă, astfel încât Dumnezeu să fie proslăvit printre frații romi din România. Îmi amintesc de ceea ce spunea un primar dintr-un sat, la televizor, cu câțiva ani în urmă: „de când s-au pocăit țiganii, a scăzut furăciunea din satul nostru.”
Vă îndemn să ne rugăm pentru bisericile de romi din România. Transformarea lor, atunci când este deplină, este o bună mărturie pentru Evanghelie.
Autor: Vasilică Croitor
Sursa: Răscumpărarea Memoriei
Un comentariu
slavit sa fie Domnul!