Pentru a salva VIETI de la izolare, discriminare, suferinta, abuz, semneaza http://www.petitieonline.r
Daca nu vei semna, legea pentru persoanele cu dizabilitati se va modifica din septembrie asa cum cer guvernantii si nu asa cum au nevoie persoanele cu handicap din Romania. Dizabilitatea nu scuteste pe nimeni. Azi suntem sanatosi… maine nu se stie! Poate semnam chiar pentru viitorul nostru!
SEMNEAZA pentru persoanele cu dizabilitati, pentru sansa lor de a avea o viata egala cu a ta, pentru adaptarea legii 448/2006 la conditiile reale cu care persoanele cu handicap se confrunta!
►condamnate la izolare in propria locuinta ani de zile, fara a simti mangaierea razelor soarelui, frumusetea frunzelor copacilor, aerul proaspat (lucruri banale pentru noi au devenit pentru ei… un vis);
►condamnati la o viata plina doar de lipsuri, de suferinta sau chiar la moarte de nepasarea autoritatilor prin sistarea tratamentelor, serviciilor medicale si de recuperare;
►nu au acces la educatie si la posibilitatea de a deveni independenti, de a avea un loc de munca, de a participa la viata sociala;
►discriminati, abuzati, dispretuiti, etichetati pe nedrept si subapreciati.
Nu e vina lor ca sunt asa, la fel cum nu e meritul nostru ca suntem sanatosi! Sa nu inchidem ochii la intoleranta si discriminare, sa semnam pentru ca si ei sa aiba sansa la o viata normala, ca a noastra! Maine putem fi ca ei…
__________________________
“Eu am suferit un foarte stupid accident. Cand lumea-mi era mai draga, un domnisor mult prea beat, a cazut peste balustrada unui balcon si a aterizat exact pe mine, fracturandu-mi coloana vertebrala. Acum sunt paralizata de la mijloc in jos…”
“Macar o zi in pielea mea si ai semna, cu 10 maini ai semna… mai rau (decat) cum voteaza alesii nostri la 10 maini cu cartela”
Nu ignora strigătul de disperare al unei mame: “Va rugam semnati! Este crunt ca mama sa-ti vezi copilul respins, batjocorit, izolat in casa … doar pentru ca nu s-a nascut la fel ca ceilalti. Este crunt ca mama sa te gandesti la ce va face puiutul tau cu dizabilitati grave, care va fi mereu incapabil sa se ingrijeasca singur, atunci cand va creste mare si tu nu vei mai fi… Este crunt sa-ti vezi fiul/fiica cum se stinge cu zile din lipsa tratamentului, sau cum moare lent in inima, coplesit de singuratate si inchis intre patru pereti, an de an, zi dupa zi, clipa de clipa, pentru ca nu ti se da voie sa construiesti o rampa! Copiii sunt cei mai importanti… ca mama nu voi inceta niciodata sa lupt pentru dreptul la o viata cat de cat normala a fiului meu!”
Preluat de pe: www.facebook.com
