Şeful Agenţiei ONU pentru Refugiaţi, Antonia Guterres a declarat seceta din Somalia drept „cel mai mare dezastru umanitar al lumii”. Programul Alimentar Mondial estimează la ora actuală 10 milioane de oameni care au nevoie urgentă de ajutor. În urma vizitelor în taberele de refugiaţi din Kenia şi Etiopia, Guterres a lansat un apel pentru sprijin şi solidaritate către toată comunitatea internaţională. În mesajul lui, Guterres a descris tabăra de refugiaţi din Dadaab, Kenia care găzduieşte peste 380.000 ca: „cei mai săraci dintre cei săraci şi cei mai vulnerabili dintre cei vulnerabili”.
Epicentrul secetei este în regiunea de la frontierele Somaliei, Etiopiei şi Keniei. Această zonă este populată în mare parte de nomazi care depind de turmele lor. Până la 2000 de somalezi se refugiază zilnic în Etiopia, călătorind pe jos în condiţii dificile, în speranţa că vor găsi ceva de mâncare. Valul de refugiaţi depăşeşte posibilităţile Agenţiei ONU pentru refugiaţi şi alte organizaţii umanitare.
Tabăra pentru refugiaţi din Etiopia înregistrează o rată foarte mare a mortalităţii. Cauza principală a morţii fiind subnutriţia. Jumătate dintre copiii care ajung în taberele de refugiaţi sunt subnutriţi. Fondul Naţiunilor Unite pentru copii estimează că două milioane de copii sunt subnutriţi şi necesită ajutor imediat pentru a fi salvaţi. Numărul mare de refugiaţi şi nevoia acută de mâncare face imposibilă acordarea ajutorului medical. Potrivit liderului organizaţiei „Medicii fără frontiere” Jerome Souquet, după ce sunt trataţi de subnutriţie ajung din nou la ei din cauza lipsei de mâncare. O mare parte din refugiaţi suferă şi de diaree.
Guterres afirmă că nimic nu se compară cu dezastrul care l-a văzut în această lună.
