Circa 65 de reprezentanţi ai unor organizaţii nonguvernamentale, sindicate şi comunităţi religioase au participat la începutul acestei săptămâni la o conferinţă care a avut ca obiectiv lansarea Alianţei Europene pentru Ziua de Duminică.
Pe agenda evenimentului organizat la Bruxelles şi găzduit de Comitetul European pentru Economie şi Societate (EESC), s-a aflat şi menţinerea unui număr decent de ore de lucru, cu ajutorul legislaţiei corespunzătoare.
Sub motto-ul „Împreună pentru ore decente de muncă”, au participat sociologi, psihologi, specialişti în drept şi factori de decizie din cadrul instituţiilor europene de la Bruxelles, toţi susţinând importanţa respectării dreptului la timp liber. „Avem nevoie de timp pentru ritualurile colective ale societăţii, nu doar pentru ocupaţii de masă ca shoppingul,” a declarat în deschiderea conferinţei , Luca Jahier, din partea EESC.
Printre experţii prezenţi la eveniment s-a numărat şi Friedhelm Nachreiner, profesor şi psiholog german, ale cărui studii au contribuit la promulgarea, în Germania, a unei legi ce impune ca toate magazinele să fie închise în zilele de duminică, informează ziarul Lumina. Acesta a atras atenţia asupra efectelor negative ale nerespectării odihnei săptămânale, subliniind importanţa păstrării duminicii ca zi liberă. „La orice rezultate statistice te-ai uita, rezultatele sunt mereu aceleaşi: orice persoană care lucrează duminica este afectată negativ de acest lucru, atât în termeni de sănătate, cât şi de siguranţă”, a spus profesorul.
Dr Jull Ebrey, specialist în ştiinţe sociale a declarat, la rândul său, că cercetările susţin importanţa timpului liber sincronizat al tuturor muncitorilor: „sâmbăta şi duminica nu sunt doar sfârşitul săptămânii,” a spus el, „ci (aceste zile, n.r.) formează weekend-ul, un timp special pentru, aproape, oricine. Renunţarea la el povoacă grave tulburări.”
Participanţii au evidenţiat faptul că societăţile au nevoie de un ritm colectiv, deoarece oamenii sunt asimilaţi unor structuri sociale care sunt necesare pentru bunăstarea lor şi pentru coeziunea socială. „Dincolo de descoperirile noastre ştiinţifice, ceea ce duce la o decizie politică este, până la urmă, felul în care ne dorim să arate societatea noastră: să fie o societate participativă, sau o societate în care tot mai mulţi oameni se retrag din interacţiune,” a conchis profesorul Nachreiner.
Participanţii au semnat un document prin care au cerut legislatorilor europeni, precum şi celor naţionali, să acorde mai multă atenţie vieţilor personale ale angajaţilor.
Sursa: Semnele Timpului.ro
