Privesc în urmă şi-mi amintesc de clipele de agonie prin care am trecut. Îmi amintesc şi acum cum Satan mă ţinea strâns de mână şi nu-mi dădea drumul. Cum mă luptam pentru propria viaţă, pentru propria scăpare, pentru salvare. Îmi amintesc de parcă a fost ieri cum nu vedeam niciun rost în viaţa mea. Cum alunecam uşor şi sigur într-un abis. Abis fără scăpare. Nici nu aş putea uita vreodată cât de nefericită am fost…nici nu aş putea să spun ce sentimente mă încercau când încercam să mă redresez. Cum de fiecare dată când îndrăzneam să mă pun pe genunchi, nu puteam să mă rog pentru că simţeam în jurul meu lupta ce se dădea. Simţeam cum mâini negre, nevăzute, trag de mine să mă ridic. Şi uite aşa…mai pierdeam o dată o luptă spirituală, plină de frică şi adormind cu lumina aprinsă. Uneori mai trişam. Închideam fugitiv ochii în pat, de sub pătură şi înălţam o rugă rapidă spre cer. Dar acestea durau puţin pentru că iar simţeam acea prezenţă care nu-mi dădea pace. Ştiam că cineva râde pentru fiecare victorie când adormeam cu inima strânsă cât un purice şi tot mai nefericită. Trebuia să rup lanţurile. Cândva. Cumva. Dar cum?
M-am zbătut ani de-a rândul, încercând să găsesc o soluţie. Ştiam că Cineva mă aştepta cu braţele deschise dar… îmi trebuia acel curaj de a înfrunta acei demoni care nu-mi dădeau pace. De a înfrunta frica. Ştiu cum mă puneam repede pe genunchi în speranţa că în această noapte va fi diferit…şi nu era. După o secundă trebuia să privesc în spatele meu…ca mai apoi să mă ridic brusc şi să mă pun în pat, adormind cu greu şi cu ochii întredeschişi. Ţin minte şi când îmi era frică să ascult muzică creştină…simţeam din nou acea prezenţă străină, deloc plăcută.
Asta până când am îndrăznit şi am rupt lanţurile acelei lungi robii. Asta până când am realizat ce mare putere are sângele lui Isus. Oh, şi ce eliberată m-am simţit când am reuşit să stau pe genunchi şi să simt pace. Să mă simt liberă. Să nu mai simt acea prezenţă străină şi întunecată cum îmi fură momentele mele cu El. Tot ce am avut nevoie a fost de puţin curaj şi…de sângele Lui cel Sfânt.
De ce spun aceasta? Pentru că ştiu că mulţi dintre cei care citesc aceste rânduri au trecut prin aşa ceva. Pentru că ştiu cum e să trăieşti cu frică în inimă, cum e să tresari la fiecare zgomot, fiecare mişcare şi cum arzi de dorinţă să te aşezi pe genunchi, dar să nu ai puterea. Vreau să te încurajez. Aminteşte-ţi că avem un Domn mare. Data viitoare când te vei simţi din nou constrâns, aminteşte-ţi că Sângele lui Isus are putere! Cea mai mare putere!
4 comentarii
Ai putea sa aduci mai multe detalii cu privire la modul in care ai gasit eliberarea?
Nu a fost uşor. M-am luptat zi de zi. Dar eliberarea am găsit-o în momentul în care m-am predat Lui în totalitate, atunci când am realizat cât de mare e puterea sângelui Lui…”Cheamă-Mă în ajutor” 🙂
PACE,SURORI SI FRATI!AS DORI SA VA IMPARTASESC SI EU FAPTUL CA SUNT CONSTRASA DE LANTURILE FRICII,DAR ACESTE LANTURI SUNT REALE,ACESTE LANTURI EXISTA DATORITA NONOTEHNOLOGIEI,A STIINTEI CARE A ATINS UN NIVEL FOATE RIDICAT.OMUL MODERN AL ZILELOR NOSTRE A AJUNS LA UN NIVEL ACADEMIC EXTRAORDINAR,DACA NE GANDIM CE SE POATE REALIZA PRIN INTERNET SI PRIN ALTE MIJLOACE MODERNE DE COMUNICARE SI SUPRAVEGHERE.
EU SUNT UNA DIN PERSOANELE CARE ESTE SUPUSA ABUZIV UNUI STUDIU DE ANALIZA COMPORTAMENTALA IMPOTRIVA VOINTEI MELE,ESTE O TOTURA PSIHOLOGICA INIMAGINABILA,DEOARECE LOCUIESC CU CHIRIE,NEAVAND O LOCUINTA PROPRIE SI PROPRIETARUL ,PROFESOR UNIVERSITAR ARE TOATA VILA IN CARE AM SI EU O CAMERA,TOT CE SE PAOTE IN MATERIE DE SUPRAVEGHRE,SISTEM SUPERMODERN DE INTERCEPATARE CARE ESTE CONECTAT LA POLITIA DIN BUCURESTI SI ASA AM AJUNS SA FIU IN PERMANENTA SUPRAVEGHEATA(DE CE MAI LOCUIESC AICI STIIND ACESTE LUCRURI???SIMPLU PE CE SE BAZEAZA SI EI ,SUNT INTR-O SITUATIE DIFICILA DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR,DIN SALARIUL MEU DE ABIA PLATESC CHIRIA LOR SI CA SA MA POT MUTA INTR-O ALTA LOCATIE AM NEVOIE DE MAI MULTI BANI).
SI ASA DE CAND LOCUIESC AICI SUNT IN CONTINUU SUPRAVEGHEATA SI DACA EI CUNOSC ATAT DE BINE VIATA MEA CARE ESTE LA VEDEREA LOR ,VIATA INTIMA SI PRIVATA EU NU MAI AM ,MI-AU INCALCAT DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI DIN CNSTITUTIA ROMANIEI PRIN ART,26.27.28 SI 30.
POT SA-I CONSIDER PE ACESTIA CRIMINALII MEI PENTRU CA MI-AU DISTRUS LIBERTATEA SI SANATATEA IN ACELASI TIMP.
CINE MA POATE AJUTA SA PLEC DIN ACESTA CASA UNDE POT AFIRMA CA VIATA MEA ESTE INTR-UN PERICOL IMINENT DIN CAUZA CLOR MULTI CARE PRIN INTERNET AU INTRAT ABUZIV CU BOCANCII PLINI DE NOROI IN VIATA MEA!VA ROG IN NUMELE DOMNULUI IISUS HRISTOS,FIUL LUI DUMNEZEU SA MA AJUTATI!
CU PACE SI SMERENIE ,AMELIA IANCU
au trecut sau trec prin asa ceva. Sa iti fie frica sa te indragostesti de Dumnezeu si sa iti fie frica pana si de ganduri