Dumnezeu nu are xerox!

Astăzi stăteam şi ascultam o predică de-a fratelui Viorel Iuga. Printre numeroasele cuvinte înţelepte, a spus fraza “Dumnezeu nu are xerox”. Atunci, mi s-a aprins un beculeţ şi am alergat să scriu. Da, aşa este, Dumnezeu nu are xerox. Acesta este şi principalul motiv pentru care noi toţi suntem atât de diferiţi, atât de speciali şi unici.

Marea problemă care domneşte în ziua de astăzi este comparaţia. Am ajuns să comparăm viaţa pe care o avem cu viaţa altor oameni sau cu vieţile pe care le vedem la televizor. Nu mai suntem mulţumiţi deloc de soţul/soţia noastră, nu mai suntem mulţumiţi de copiii noştri, de stilul de viaţă, de casa pe care o avem sau de maşină. Şi uite aşa, trec zilele şi începem să avem dureri de cap, frustrări şi chiar depresii. Alergăm dintr-un salon în altul, dintr-un magazin în altul, încercând să ne schimbăm înfăţişarea, hainele, maşina, casa, mobila şi tot ce se poate schimba. Trăim într-un maraton al comparaţiilor! Ajungem să bombănim: “Dacă ea/el are asta, noi de ce să nu avem?”.  Astfel, ajungem să fim obosiţi şi epuizaţi, încercând să copiem vieţile altora care ni se par nouă a fi perfecte.

Şi uite aşa, uităm că de fapt Dumnezeu a vrut să fim aşa. Uităm că am fost creaţi cu un scop în acest mod şi că avem această viaţă. Ieşim din detrimentul în care El ne-a aşezat şi ne aşezăm singuri în alt context al vieţii. Ne trasăm singuri drumul pe care am vrea să mergem, lăsându-L pe Dumnezeu în spate, deoarece considerăm noi că este demodat. Ne-am format tipare/machete ale vieţii noastre şi nu acceptăm să ne depărtăm de aceste idealuri. Nu acceptăm nici măcar o clipă faptul că poate am fost meniţi să ducem această viaţă. Mai aruncăm câte o privire la televizor sau în curtea vecinului şi iar ni se zbate inima să mai obţinem şi acel ceva. Apoi, ajungem la sfârşitul vieţii, epuizaţi şi încă nemulţimiţi de felul cum arătăm şi cum este viaţa noastră. Am uitat că Dumnezeu nu ne-a creat copii xerox şi ne-am luptat să devenim cine am crezut noi că ar trebui să fim. Pentru asta, din păcate…plătim un preţ.