Dumnezeu e tăria mea!

Dragă cititorule, scopul acestui articol este să sădească în tine încurajarea că Dumnezeu poate fi tăria ta. Titlul acestui articol e foarte vechi şi este exact ceea ce au declarat israelitii, poporul ales de Dumnezeu, după ce El i-a scos în mod miraculos din Egipt, despărţind Marea Roşie, acum câteva mii de ani. În cartea biblică Exodul (sau Ieşirea), Moise, autorul cărţii, relatează cum Dumnezeu a pus în practică planul Său de a-i aduce pe israeliţi în ţara Canaan, supranumită şi Ţara Promisă, unde curge lapte şi miere. Cartea începe cu opresiunea israeliţilor în Egipt, apoi continuă cu descrierea vieţii sclavagiste, israeliţii fiind puşi la munci grele: fabricarea de cărămizi. Mai târziu, Moise, după ce Dumnezeu l-a călit 40 ani în Madian, a revenit cu porunca divină de a-i conduce pe israeliţi afară din Egipt. Iniţial, cererea lui Moise către faraon, de a-i elibera pe israeliţi, a adus o şi mai mare corvoadă, aceea de a fabrica mai multe cărămizi şi mai repede. Poporul cârtea şi era obosit.

Faraon, fiind cu inima împietrită, a refuzat să elibereze poporul Israel, în ciuda avertizărilor date de Moise şi Aaron. În cele din urmă, Dumnezeu Îşi dezlănţuie puterea Lui prin cele 10 plăgi şi apoi punctul culminant: trecerea prin Marea Roşie şi distrugerea armatelor Egiptului. După tot acest episod încărcat de acţiune şi suspans în care puterea lui Dumnezeu a fost arătată vizibil, copiii lui Israel, fiind salvaţi, înalță o cântare de laudă Dumnezelui Atotputernic:

“Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări.” (Exodul 15:2)

Un alt personaj important al Scripturilor este regele David, care experimentează tăria lui Dumnezeu. Ne amintim de David, băiatul cu păr bălai, care l-a înfrânt pe Goliat, uriaşul din armata Filistenilor, care Îl batjocorea pe Dumnezeul lui Israel. După ce David devine unsul lui Dumnezeu, Saul îl urmăreşte, şi doreşte moartea lui. David fugea şi se ascundea prin peşteri, era neîncetat în pericol. În cele din urmă, Saul moare şi pericolul dispare. În cele din urmă, David declară pasionat “Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!”.

“(Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cântării acesteia când l-a scăpat Domnul din mâna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mâna lui Saul. El a zis: )

“Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!” (Psalmul 18:1)

Un alt mare om al Bibliei, Isaia, cel mai mare profet al Vechiului Testament, trece prin încercări şi cunoaşte îndeaproape tăria lui Dumnezeu. Prin inspiraţie divină, el scrie aceste cuvinte profetice, pentru a fi o moştenire pentru oamenii care se vor naşte şi trăi de-a lungul secolelor următoare:

“În ziua aceea vei zice: “Te laud, Doamne, căci ai fost supărat pe mine, dar mânia Ta s-a potolit, şi m-ai mângâiat! Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic; căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele, şi El m-a mântuit.” (Isaia 12:1, 2)

Un alt mare profet al Scripturilor, Ieremia, joacă un rol important în reconstruirea Templului după eliberarea poporului Israel din captivitatea babiloniană. Ieremia este convins că Templul lui Dumnezeu din Ierusalim este centrul de închinare suprem unde toate popoarele lumii vor dori să se închine. El scrie în cartea Ieremia:

“Doamne, tăria, cetăţuia şi scăparea mea în ziua necazului! Neamurile vor veni la Tine de la marginile pământului şi vor zice: “Părinţii noştri n-au moştenit decât minciuna, idoli deşerţi care nu sunt de niciun ajutor!” (Ieremia 16:19)

Atunci când omul îşi pune încrederea în unicul Dumnezeu Atotputernic, fie că este vorba de o problemă de familie, de o boală grea, probleme financiare, de oameni care îi vor răul, de asuprire şi captivitate sufletească, Dumnezeu îi vine în ajutor. Conform promisiunilor lui Dumnezeu, El va veni să ajute pe cel umil şi cu inima sinceră. Pavel scrie în epistola către Evrei:

“El însuşi a zis: “Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.”

Aşa că putem zice plini de încredere: “Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?” (Evrei 13:5b, 6)

Frica de oameni va dispărea în momentul în care Îl alegi pe Dumnezeu ca adăpost şi ajutor. Nu va mai exista nimic de care să te temi, ci te vei teme doar de Creator. Aceasta va fi o teamă sfântă însoţită de o nespusă bucurie. Bucuria din inima unui om este ca un râu care curge neîncetat, este o bucurie nesfârşită, susţinută de promisiunile lui Dumnezeu. Este întocmai ca bucuria învierii Domnului Isus Cristos.

În încheiere, dragă cititorule, aş dori să te bucuri citind câteva versete din Psalmi, care exprimă în mod voios că Dumnezeu este Cel care vine în ajutor, plin de putere.

“Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă şi întăritura mea!” (Psalmul 18:2)

“Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino degrabă în ajutorul meu!” (Psalmul 22:19)

“Domnul este tăria mea şi scutul meu; în El mi se încrede inima, şi sunt ajutat. De aceea îmi este plină de veselie inima şi-L laud prin cântările mele.” (Psalmul 28:7)

“O, taria mea! Pe Tine Te voi lăuda, căci Dumnezeu, Dumnezeul meu cel preabun, este turnul meu de scăpare.” (Psalmul 59:17)

“Credincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el, şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.” (Psamul 89:24)

“Domnul este tăria mea şi pricina laudelor mele; El m-a mântuit.” (Psalmul 118:14)

Aşa cum Dumnezeu a fost tăria lui Moise şi Aaron, a poporului Israel, a lui David, Isaia, Ieremia, Pavel, tot în acest fel, şi astăzi, Dumnezeu Îşi manifestă tăria Lui oamenilor care Îl caută. El poate fi tăria ta, oricând.

“Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!” (Evrei 13:8)