Pericolul singurătăţii

Cel mai trist pe pământ este atunci când eşti singur. Nimic nu e mai dureros, mai urât şi mai ucigător ca şi singurătatea. Chiar şi Dumnezeu a spus că nu este bine ca omul să fie singur. Şi totuşi, sute de oameni trăiesc cuprinşi de această boală: singurătate.

Am o vecină în vârstă de 83 de ani. E singură. Locuieşte într-un apartament cu două camere şi se plimbă dintr-o cameră în alta. Îi lipseşte soţul decedat după care plânge în fiecare zi şi îi lipsesc copiii. De câte ori o vizitez, ochii ei sunt plini de lacrimi. Spune că ar prefera să moară decât să mai trăiască atât de singură. Bătrâneţea este dureroasă mai ales atunci când eşti singur. Da! pericolul singurătăţii este să te simţi părăsit.

Un alt pericol al singurătăţii este să nu te simţi iubit. Să crezi că nimeni nu ţine la tine, că nimănui nu-i pasă de tine. Te uiţi în jur şi nu vezi pe nimeni. Nu vezi familie, prieteni sau alţi oameni. Tot ce vezi este persoana ta. Şi atât. Atunci, desigur, ai impresia că nu te iubeşte nimeni, că nu meriţi să fii iubit şi că nici nu vei fi iubit vreodată…

Depresia. Da! acesta este cel mai groaznic pericol al singurătăţii. Dacă apuci să intri în acea zonă neagră, doar Dumnezeu te mai poate salva. Numai prin îndurarea şi ajutorul Lui vei reuşi să depăşeşti acele momente.

Nu dispera când vezi că eşti singur. Nu dispera când niciun om nu te caută. Va sosi şi vremea ta. Va sosi vremea când vei fi iubit şi apreciat. Până atunci, rămâi aproape de El şi ai grijă ca niciun pericol al singurătăţii să nu te cuprindă!