Viaţa mea este alta, NU mai este ceea ce a fost.
Sunt mulţumită în inima mea şi sunt fericită pentru pacea şi liniştea din familia mea.
Reporter:
Cum v-aţi descrie viaţa de dinainte de a vă întoarce la Dumnezeu şi de a-L cunoaşte pe Cristos ca Mântuitor personal, înainte de a avea o relaţie personală cu El?
Elena Iacoban:
A fost un calvar, a fost un chin pentru mine. Nu aveam nici o relaţie cu Dumnezeu. Nu mergeam la biserică. Nu ştiam că Domnul Isus Cristos este Mântuitorul nostru şi că a murit pentru păcatele noastre. Eram în întuneric. Nici nu voiam să aud despre asta.
Mi-e ruşine s-o spun, dar trebuie s-o spun: am băut. De multe ori beam aşa de mult încât nici nu mă mai puteam controla. Fumam, înjuram. Uneori, de teamă că mă bate soţul pentru că eram beată, plecam de acasă. Lăsam şi copilul şi plecam de acasă.
Dar Dumnezeu mi-a dat un soţ bun, care m-a iubit. Întotdeauna când plecam de acasă, el mă căuta şi mă aducea înapoi. Şi mă hotăram: „Gata, nu mai fac! Asta-i pentru ultima dată!”. Dar nu puteam, pur şi simplu nu puteam. Îmi părea foarte rău de tot ceea ce făceam, mi-era ruşine, dar nu puteam. Când intram în anturaj cu beţivii, mi se părea că totul este bine şi normal.
După ce mă aducea acasă şi mă trezeam din beţie şi vedeam ce-am făcut, îmi părea rău. Dar, ca să uit, începeam iarăşi să beau. Eram distrusă şi fizic.
Numai dragostea pe care mi-a purtat-o soţul meu a făcut să fim acum o familie şi să fim cu copilul nostru. Dumnezeu mi s-a descoperit şi m-a ajutat să scap de alcoolism. Slavă Lui că sunt ceea ce sunt acum.
Înainte nu puteam să-mi păstrez niciun loc de muncă. Soţul meu a lucrat şi ne-a întreţinut. Am avut tot ce mi-am dorit, nu mi-a lipsit nimic, dar nu ştiu, nu pot să-mi dau seama nici acum ce-a fost în mintea mea.
De multe ori mă gândesc şi mi-e ruşine pentru ceea ce am făcut, dar mă bucur de ceea ce sunt acum.
Noi trebuie să avem o relaţie personală cu Domnul Isus Cristos. Să ne mărturisim păcatele,pentru că El ne iartă.
Dumnezeu L-a dat pe Isus Cristos să moară pentru păcatele noastre, cum scrie în Evanghelia după Ioan, capitolul 3, versetul 16: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu,pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”.
Reporter:
Băutura era singura dumneavoastră problemă?
Elena Iacoban:
Băutura şi ţigara. Numai eu ştiu ce chin a fost în toţi acei ani cât am băut. M-am mai hotărât eu să mă las de băutură, dar nu am putut nicidecum. Când L-am cunoscut pe Domnul Isus Cristos, El m-a eliberat complet.
Reporter:
Cum s-a petrecut schimbarea vieţii dumneavoastră?
Elena Iacoban:
Sora mea este membră într-o Biserică Baptistă şi m-a invitat acolo. Când am intrat în acea biserică, parcă am văzut o lumină acolo. Mi s-a părut aşa de minunat şi de frumos. Parcă n-am mai văzut în niciun loc aşa ceva. Am fost impresionată de felul lor de a fi. Erau îmbrăcaţi frumos şi se salutau cu zâmbetul pe buze, cu îndemnuri din Biblie.
Mi s-a părut că şi rugăciunile şi predica mi se adresează direct mie şi sunt doar pentru mine.
Eu m-am dus la Biserică să nu mai beau, dar mi-a plăcut atât de mult acolo încât n-am mai lipsit. L-am urmat pe Domnul Isus Cristos şi m-am botezat în acea Biserică.
Viaţa mea a luat o altă direcţie şi a fost transformată pe deplin. Nu mai sunt nici pe departe ceea ce am fost.
Mă bucur nespus de mult cu fraţii şi surorile din Biserică. Dumnezeu a făcut aşa multe pentru mine, cu toate că eu nu am meritat dragostea Lui.
Sunt oameni care nu ştiu că pot fi salvaţi de Domnul Isus Cristos şi se gândesc că ei nu mai au scăpare. Aşa am fost şi eu. Mă gândeam: „Vai, câte am făcut…, cum L-am înjurat pe Dumnezeu. Nu ştiu dacă Dumnezeu mă poate ierta”. Dar Dumnezeu este minunat şi m-a salvat.
Sunt mulţumită în inima mea şi sunt fericită pentru pacea şi liniştea din familia mea, pentru locul de muncă pe care îl am. Mă rog lui Dumnezeu să mă ajute să mă pocăiesc în fiecare zi tot mai mult.
Reporter:
Nu zidurile sau clădirea Bisericii au făcut acest miracol în viaţa dumneavoastră, ci Dumnezeul cel Atotputernic, care vi S-a descoperit. El a făcut acest miracol.
Biblia spune că Biserica nu înseamnă nicidecum ziduri sau clădire, ci Biserica este Trupul lui Cristos, alcătuit din pietre vii – din credincioşi dedicaţi Lui. Biserica înseamnă oameni care îşi trăiesc viaţa după voia lui Dumnezeu, nicidecum zidurile sau clădirea.
Spun unii: „Ce necazuri ai avut aşa încât să ai nevoie de Dumnezeu?”. De ce credeţi că sunt atâţia oameni nepăsători faţă de o astfel de viaţă plină de pace şi de bucurie?
Elena Iacoban:
Cred că sunt întunecaţi de cel rău. Ei nici nu vor să audă. Exact aşa am fost şi eu. Soacra mea mi-a spus despre Dumnezeu şi am cântat cu ea cântări de laudă lui Dumnezeu, dar eram împietrită şi nu-mi păsa. Eram sub povara celui rău.
Acum parcă trăiesc un vis frumos. Este minunat să fii cu Domnul Isus Cristos.
Nu ştiam că dacă eu mă rog la Dumnezeu să mă ajute să nu mai beau, El mă ajută. Nu ştiam că trebuie să apelez direct la Dumnezeu şi să-I spun: „Doamne Tată, te rog fă ca viaţa mea să nu mai fie un calvar”…
Reporter:
…să nu mai fim robi ai păcatului, spune Biblia.
Elena Iacoban:
Acum vreau să le spun şi altora despre Dumnezeu, să vină şi ei la credinţă şi să-L cunoască pe Domnul Isus Cristos. Măcar să guste puţin din dragostea Lui, să vadă cât este de minunată viaţa împreună cu Domnul Isus Cristos.
Mă gândesc de multe ori ce suferinţă a îndurat El pe cruce pentru noi, pentru mine, care am fost aşa de murdară înainte. Dar acum m-a transformat şi m-a născut din nou.
Viaţa mea este alta, nu mai este ceea ce-a fost. Întotdeauna când mă rog lui Dumnezeu îmi aduc aminte cum am fost şi Îi mulţumesc că m-a iertat pentru ce am făcut.
Dumnezeu ne ascultă şi ne iartă. El este bun cu noi. Pentru iubirea şi dragostea pe care ne-o poartă, El L-a dat pe Fiul Său, pe Domnul Isus Cristos, să moară pentru noi. Fără El suntem pierduţi.
Celor cărora nu le pasă sau care cred că e suficient să meargă la Biserică şi să asculte o slujbă, aş vrea să le spun că nu e suficient, ci trebuie să aibă o relaţie personală cu Domnul Isus Cristos.
Eu am trăit şi am simţit naşterea aceasta din nou, şi din ziua când m-am hotărât să-L urmez pe Domnul Isus Cristos am fost dintr-o dată o altă persoană.
Îi îndemn pe toţi cititorii să-L caute pe Dumnezeu. El L-a dat pe Fiul Său, Domnul Isus Cristos, să moară pentru păcatele noastre, ca noi să ne naştem din nou, la o viaţă nouă. Murim faţă de păcat şi ne naştem pentru Dumnezeu.
Ioan Ciobotă, RVE
