Sindromul colonului iritabil

Sindromul de Colon Iritabil (SCI) este una din cele mai frecvente tulburări intestinale. Se estimează, că 15 – 20% dintre adulţi suferă de acest sindrom. SCI este o suferinţă care tinde să apară în mod repetat, iar simptomele bolii pot să dispară pentru un timp îndelungat şi apoi să reapară.

SCI poate afecta oricare parte a tubului digestiv. Sindromul se manifestă prin mai multe semne care variază ca gravitate de la o persoană la alta, cum ar fi: dureri în partea inferioară a abdomenului, balonare după masă, eliminare excesivă de gaze, constipaţie, alternând cu diaree, stomac zgomotos, senzaţia că intestinele nu se golesc niciodată şi mucozităţi în scaun. Poate predomina constipaţia – mai puţin de trei scaune pe săptămână, tari, foarte fragmentate sau diareea – mai mult de trei scaune pe zi, moi sau apoase asociate cu senzaţia de urgenţă.

În ciuda severităţii durerii acuzate de pacient, acesta are, de obicei, o stare generală bună, nu  scade în greutate, nu are anorexie sau alte simptome care să sugereze o boala gravă. Pacienţii sunt adesea foarte îngrijoraţi de simptomatologie.

Deşi nu se cunosc cauzele bolii, studiile efectuate denotă faptul că sunt implicaţi mai mulţi factori: fiziologici, psihologici şi dietetici. Persoanele depresive sau anxioase, de exemplu, sunt mai predispuse la această afecţiune, numărul femeilor care suferă de SCI este de doua ori mai mare decât al bărbaţilor. De asemenea, în apariţia bolii joacă un rol important şi alergia alimentară, ceea ce presupune identificarea acelor alimente şi adoptarea unui regim alimentar care să evite alergenii.

Deoarece manifestările bolii sunt atât de diverse, specialiştii îi sfătuiesc pe cei care se confruntă cu probleme intestinale să se adreseze medicului pentru un diagnostic exact. Medicul va lua în calcul simptomele, antecedentele medicale ale pacientului, va efectua un examen clinic amănunţit şi va recomanda analize de sânge, coprocultura şi investigaţii de specialitate (radiografie sau endoscopie).

SCI nu antrenează modificări organice, de aceea medicul va stabili diagnosticul prin eliminarea altor afecţiuni digestive şi bazându-se pe anumite criterii (numite criteriile de la Roma) ce confirmă existenţa colonului spastic: durere, disconfort, modificări în frecvenţa şi consistenţa scaunelor, senzaţie imperioasă de defectare, prezenţa de mucus în scaune, balonare.

Cel mai bun tratament pentru colonul spastic este modificarea alimentaţiei. Mâncați relaxat, încet, savurând mâncarea. Nu vă forţaţi să mâncaţi, dacă nu vă este foame şi opriţi-vă, când aţi consumat suficient. Este bine ca măcar o dată pe zi să beţi un suc de legume.

Ca şi în cazul constipaţiei, consumul de alimente ce conţin multe  fibre (fructe, legume şi cereale integrale) este de mare ajutor. Însă fibrele care nu se dizolvă (din orez, nuci, pâine şi alimente ce conţin grâu sau secară şi sâmburii sau coaja fructelor) pot agrava simptomele. În acest caz folosiţi fibrele solubile din fructe şi  legume curăţate, mazăre şi fasole sau tărâţe de ovăz, acest tip de fibre calmând tubul digestiv şi crescând volumul scaunelor.

Exerciţiile fizice regulate

Exerciţiile fizice regulate favorizează o bună activitate a muşchilor intestinali, prevenind astfel apariţia SCI. Faceţi o jumătate de oră de exerciţii fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos alert. De asemenea, evitarea  stresului şi a fumatului duc la o bună funcţionare a tranzitului intestinal (acestea stimulează eliberarea în exces de adrenalină care afectează contracţia regulată a intestinelor).

Deoarece s-a constatat, că stresul este unul dintre factorii care declanşează „criza intestinala” este important ca bolnavul să înveţe să-şi gestioneze stresul, prin tehnici de respiraţie sau de relaxare.

Alimente nerecomandate

Reacţia la anumite alimente variază foarte mult de la o persoană la alta, în special la persoanele care suferă de SCI. Dacă observaţi o sensibilitate crescută la un aliment, este preferabil ca acesta să fie înlocuit cu un altul care să aibă aceeaşi valoare nutritivă. Totuşi unele alimente contribuie mai mult decât celelalte la intensificarea tulburărilor intestinale:

• băuturi – cafea, ceai, cola, băuturile carbogazoase în general, alcoolul, sucul de fructe acide (lămâie, struguri, mere, ananas) sau de roşii;
• mezelurile, carnea afumată, prăjelile;
• mâncarea foarte condimentată;
• leguminoasele – fasole uscată, linte, mazăre verde;
• legume – varza, conopida, broccoli, varza de Bruxelles;
• boabele de porumb;
• grăsimile şi zaharurile rafinate – stimulează contracţiile colonului şi trebuie să fie consumate cu moderaţie.

Zaharurile rafinate care cresc activitatea bacteriană din intestin, pot de asemenea să intensifice simptomele colonului iritabil.

Lactoza (din laptele de vacă), sorbitolul – un înlocuitor de zahăr utilizat în alimentele „dietetice” şi glutenul sunt uneori responsabile pentru intoleranţe alimentare, ale căror simptome pot fi confundate cu cele ale SCI. Aceste probleme sunt diferite şi trebuie tratate în mod diferit.

Există şi o serie de remedii naturiste cu rezultate excepţionale:

• Cea mai bună plantă care tratează SCI este rădăcina de genţiana. Puneţi 30 picături într-un pahar cu apă şi beţi înainte de masă.
• Menta relaxează muşchii intestinului şi calmează durerea însoţită de eliminarea de gaze. Puteţi să consumaţi menta, bând ceai 1-2 căni pe zi sau adăugând frunze proaspete de mentă în salate sau mâncăruri.
• Pentru a calma inflamaţia consumaţi un ceai dintr-o combinaţie de muşeţel, mentă, turiţa mare şi nalbă de până la 6 ori pe zi.
• Scorţişoara şi ghimbirul calmează durerile abdominale şi ajută la eliminarea gazelor. Adăugaţi un vârf din aceste condimente sub formă de pulbere într-un terci de ovăz.
• Pentru a preveni constipaţia folosiţi suc de aloe vera sau gel de seminţe de pătlagina (puneţi 2 linguriţe de seminţe în jumătate cană de apă, lăsaţi 30 minute, apoi beţi).
• Vitamina B complex (50 mg zilnic) ajută la descompunerea alimentelor în intestin.
• Consumaţi seminţe de in (1 lingură presărată peste o salată) sau ulei de in (2 linguri pe zi).

Dacă metodele nefarmacologice nu au dat rezultatul dorit, este necesar să vă adresaţi medicului pentru un tratament mai complex. Medicul poate prescrie antidiareice (Smecta, Imodium), antispastice (No-spa, Duspatalin etc.), uneori şi sedative. Suplimentele cu calciu şi magneziu ajută la relaxarea intestinului, iar preparatele probiotice pe baza de acidofilus refac flora intestinală.

Ludmila Călin,

medic internist – CMC al SIMC „Emanuil”