Flirtul
Oare e permis unui bărbat căsătorit să aibă o prietenie ascunsă cu altă femeie, atât timp cât nu-i este infidel soţiei? Poate fi o asemenea relaţie considerată normală sau nevinovată? Un asemenea bărbat ar trebui să ştie că fidelitatea faţă de soţie nu e limitată doar la relaţiile intime. Sentimentele dăruite altei femei o jefuiesc pe soţie de atenţia şi dăruirea care ar trebui să-i aparţină doar ei.
Mai devreme sau mai târziu, ceea ce pare a fi o amicitie nevinovată, poate degenera într-o relaţie extraconjugală, în care bărbatul care se joacă de-a “flirtul nevinovat” va cădea fără ca măcar să-şi dea seama.
Bărbaţii cu temperament sangvin, cei care întotdeauna iau iniţiativa, cărora le place să fie mereu înconjuraţi de alte persoane şi în centrul atenţiei, sunt cei mai vulnerabili în această privinţa. Simpla companie a unei persoane de sex opus, glumele indecente sau discuţiile în particular (numite, adesea, consiliere) au dus de multe ori la flirt şi ulterior la adulter emoţional sau chiar şi fizic.
Bărbaţii creştini, căsătoriţi sau nu, ar trebui să stabilească anumite limite iar consilierea persoanelor de sex opus să se facă doar în prezenţa soţiei sau altui frate din conducerea bisericii. Desigur că o viaţă spirituală bună va asigura protecţia contra acestei ispite care de cele mai multe ori e foarte greu de sesizat.
Adulterul emoţional
Adulterul emoţional nu e nicidecum o joacă nevinovată. Biblia ne vorbeşte foarte clar despre acest lucru. Cine se uită la o femeie şi o pofteşte în inima lui (la nivel de emoţie, gând şi imaginaţie) a şi înfăptuit adulterul fizic!
Dumnezeu îşi exprimă foarte categoric punctul de vedere aici. Nu există alternativă sau cale de mijloc. Faptul de a cocheta cu altcineva decât partenerul tău în mintea ta, nu e ceva nevinovat şi fără consecinţe.
Gândindu-te la cât de minunată şi plăcută e acea persoană, vei începe să-ţi vezi soţul sau soţia în culori întunecate, vei începe să-i vezi doar defectele, nu şi calităţile, şi, dintr-odată, viaţa voastră de familie va intra în criză. Nu avem voie să permitem gândurilor necurate să-şi facă loc în mintea noastră. Mintea noastră îi aparţine lui Dumnezeu, de aceea trebuie să avem grijă căror gânduri le permitem accesul.
De multe ori, persoanele care săvârşesc adulter emoţional, atunci când se află în intimitate cu soţul sau soţia, aduce în mintea sa exact persoana cu care flirtează la nivel de gând, şi de fapt nu mai face dragoste cu partenera/partenerul de viaţă, ci cu acea persoană! E înfricoşător, nu? Acest fapt e cât se poate de adevărat şi testat medical de psihologi. E nevoie de multă veghere şi rugăciune pentru a nu cădea pradă subtilei capcane a adulterului emoţional. Simplul fapt că te joci cu acest păcat, aparent nevinovat, te poate despărţi pe veci de Dumnezeu. Cam mare preţul de plătit, nu? Ca să nu mai vorbim de consecinţele veşnice şi ireversibile…
Să luăm exemplul onorabil al neprihănitului Iov care făcuse un legământ cu ochii lui ca să nu stăruiască cu privirea asupra vreunei femei. Pentru că dacă nu ne ţinem în frâu ochii, cum ne vom ţine în control mintea şi acţiunile?
Gândurile necurate
Nu putem împiedica gândurile rele să vină în mintea noastră dar le putem împiedica să rămână acolo. Mintea noastră e locul de dispută, locul ţintit de duşmanul sufletelor noastre. Trebuie să înţelegem lucrul acesta. Persistenţa asupra unui gând devine, în final, fapta. Un gând murdar, imoral, care rămâne în mintea noastră, va da naştere dorinţei de a înfăptui fapta păcătoasă. Soluţia e de a înăbuşi gândul păcătos încă de la început. O dată recunoscut, trebuie să cerem putere de a-l respinge. Filtrarea gândurilor care ne vin zilnic în minte e un obicei sănătos, necesar şi biblic. Nu toate gândurile zidesc, unele duc la moarte, de aceea, avem nevoie de călăuzirea permanentă a Duhului Sfânt care să ne înveţe, să ne îndrume şi să ne păzească.
Masturbarea
Este o dereglare a activităţii sexuale, normale, care poate avea la baza fie dependenţa de pornografie, fie adulterul emoţional sau voyeurismul. In toate aceste cazuri, se produce o distanţare a partenerilor, bărbatul care practică masturbarea nu-şi mai doreste intimitate cu soţia sa, deoarece aceasta practică i se pare mai simplă. In realitate, e doar un act egoist şi păcătos.
Masturbarea practicată ani la rând are consecinţe nefaste, pe plan spiritual, dar şi fizic, bărbatul confrundându-se ulterior cu o altă dereglare sexuala, ejacularea precoce care necesită tratament şi exerciţii specifice. Vedem că orice atitudine păcătoasă are consecinţe pe termen scurt sau mai lung, în orice caz, aceste atitudini de răzvrătire nu rămân nepedepsite de Dumnezeu. El nu poate tolera păcatul, de aceea, cei ce strică armonia căminului, vor da socoteală mai devreme sau mai târziu în faţa Creatorului familiei.
Intr-un cuplu creştin sunt permise acele manifestări de iubire care sunt agreate de ambii parteneri, nu rănesc, umilesc şi nu contravin Cuvântului lui Dumnezeu. Dacă ne vom ruga, Dumnezeu cu siguranţă ne va da încredinţarea dacă ceea ce facem e dupa voia Sa sau nu.
Noi, ca soţi şi soţii, suntem responsabili de ceea ce devine căminul nostru. Dumnezeu e de partea noastră dar suntem noi cei care trebuie să facem nişte alegeri… alegerea de a fi fideli indiferent de circumstanţe, alegerea de a ne sprijini partenerul în sărăcie şi în boală, alegerea de a ne creşte copiii spre slava lui Dumnezeu, alegerea de a face din casa noastra un colt de rai, o oază de odihnă pentru toţi membrii familiei…
Prin puterea noastră nu vom putea avea niciodată familii puternice, sănătoase şi indestructibile dar prin puterea lui Dumnezeu, cu siguranţă, da!
Creatorul familiei este în orice clipă alături de noi şi de familiile noastre, dându-ne tot sprijinul de care avem nevoie pentru a ne clădi căminele pe stânca de nezdruncinat a Cuvântului Său. Adevărurile Scripturii aplicate în viaţa noastră de familie vor constitui un scut contra tentaţiilor de orice fel.
Astfel, vom putea spune, asemenea lui Iosua altadată,
“CAT DESPRE MINE (pune numele tău),EU ŞI CASA MEA VOM SLUJI DOMNULUI!”
Aceasta este rugăciunea noastră pentru familia pe care ne-a dat-o Stăpânul dar şi pentru voi toţi! Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Autor: familia Mihaela si Radu Gheorghe, consilieri, misionari, fondatorii Bisericii Române “Sfânta Treime” din Roma, Italia.
