Topul maladiilor care afectează organismul uman îl menţin bolile cardiovasculare. Bolile cardiovasculare reprezintă tulburări sau leziuni ale muşchiului cardiac (miocard), ale vaselor sangvine ale inimii (vase coronariene) sau ale sistemului de vase sangvine (artere şi vene).
O treime din numărul total de decese este cauzat de bolile cardiovasculare, care constituie principala cauză de deces pe plan mondial. Statisticile privind maladiile cardiovasculare sunt îngrijoratoare, estimându-se că, la nivel mondial, 17 milioane de oameni decedează anual din cauza bolilor cardiovasculare şi că la fiecare două secunde survine un deces ca rezultat al acestor boli, un atac de cord la fiecare cinci secunde şi un atac cerebral la fiecare şase secunde.
În plus, bolile cardiovasculare constituie una dintre principalele cauze ale afecţiunilor de lungă durată, având şi un impact negativ asupra ocupării forţei de muncă.
Factorii de risc ai maladiilor cardiovasculare pot fi împărţiţi în două categorii: modificabili (cei care pot fi influenţaţi, evitaţi) şi nemodificabili (acei care nu pot fi influenţaţi sau trataţi).
Factorii nemodificabili includ vârsta şi predispoziţia genetică. Printre factorii de risc modificabili se numără: alimentaţia incorectă, ce implică dislipidemia (niveluri anormale ale colesterolului), diabet/ perturbări ale toleranţei la glucoză, obezitate; tabagismul; sedentarismul; consumul de alcool şi stresul psihosocial.
Evitarea factorilor de risc modificabili ar putea reduce cu pâna la 80% numărul deceselor premature provocate de afecţiunile cardiovasculare.
Tabagismul este un important factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare. Riscurile de infarct miocardic ale fumătorilor sunt de două ori mai mari decât ale nefumătorilor. Nicotina şi monoxidul de carbon din fumul de ţigară reduc cantitatea de oxigen din sânge şi afectează pereţii vaselor sangvine, determinând formarea plăcilor de aterom.
În plus, fumatul favorizează apariţia bolilor cardiovasculare prin reducerea cantităţii de HDL (colesterol bun).
Practicarea activitaţilor fizice (alergatul, mersul pe bicicleta, gimnastica aerobică, baschetul, plimbările, urcatul pe scări, vâslitul) diminuează riscurile afecţiunilor cardiovasculare. Mişcarea creşte rezistenţa inimii, îmbunătăţeşte funcţionarea inimii, a plămânilor şi a aparatului circulator pentru a putea duce mai mulţi nutrienţi, oxigen la muşchi şi ţesuturi, contribuie la scăderea presiunii sanguine, accelerarea metabolismului, reduce stresul şi riscul de diabet, creşte nivelul colesterolului “bun”. Mersul vioi timp de 30 minute, de câteva ori pe săptămână scade considerabil riscul unui atac de inima sau dezvoltarea unei afecţiuni coronariene, în plus, energizează, relaxează, tonifică musculatura, arde caloriile şi contribuie la controlarea apetitului.
Scădea riscului afecţiunilor cardiovasculare poate fi atins prin abordarea unui regim alimentar mai sănatos, în plus, vara este sezonul perfect pentru îmbunătăţirea sau schimbarea planului alimentar. Aceasta presupune consumul scăzut de grasimi, sodiu, a alimentelor cu încărcătură calorică mare, care favorizează obezitatea şi tulburări metabolice, în schimul consumului de fructe şi legume, apreciate prin continutul scăzut de sodiu, dar cu o cantitate mare de fibre, care ajută la scăderea nivelului colesterolului. Pentru bolile cardiace este necesară o alimentaţie bogată în elemente nutritive ca: fibre, acizi graşi esenţiali, vitamina K şi Mg, care sunt factori de protecţie împotriva bolilor cardiace.
Sănătatea cardiacă este legată de comportamentul şi de stilul nostru de viaţă. Astfel, strategiile de prevenţie eficiente trebuie să fie bazate pe factori cheie precum consumul de tutun, alimentaţia, activitatea fizică şi consultaţia periodică a medicului.
Svetlana Marandiuc, Absolventă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova.
