Tinerii isi cer drepturile. Nu e nimic nou in asta. A facut-o si generatia noastra, adica a celor care astazi suntem parinti sau bunici. Au facut-o si generatiile de dinaintea noastra. Au facut-o si personaje memorabile din Biblie – printre ele Iacob si Fiul Risipitor. E ceva rau cu asta? Sau ceva nou? Un eveniment care s-a petrecut la sfirsitul lui august ne constringe sa raspundem afirmativ acestor intrebari. Spre deosebire de generatiile trecute, tinerii de astazi cer drepturi radicale care generatiilor tinere de dinaintea noastra nici macar nu le-ar fi trecut prin minte. Si anume – drepturi sexuale. Copiii au drepturile lor, conferite de Conventia Internationala a Drepturilor Copilului (1989). Tinerii inca nu beneficiaza de un tratat international similar dar cauta sa convinga comunitatea internationala sa le acorde unul. Fac asta pas cu pas. Cit despre noi, parintii copiilor si adolescentilor, nici noi nu beneficiem de un tratat international care sa ne defineasca sau sa ne confere drepturi parentale. Ilogic se pare, o lacuna pe care nimeni inca nu cauta sa o rectifice. Cum stau insa lucrurile cu drepturile tinerilor?
De citeva luni am scris periodic, atit in nota AFR de joi cit si in buletinul informativ AFR care apare martia, ca ONU a lansat de citiva ani un proiect de emancipare sexuala a adolescentilor. Promotorul principal al acestui obiectiv este Fondul ONU pentru Populatie si Dezvoltare, o agentie internationala care promoveaza controlul populatiei si avortul. Pe linga ea mai sunt o sumedenie de organizatii neguvernamentale care toate promoveaza avortul si, in ultimii ani, relatiile intre persoane de acelasi sex.
ONU a promovat si continua sa promoveze acest obiectiv prin conferintele regionale si internationale pe care le organizeaza in diferite parti ale lumii si care se concentreaza in mod specific pe generatia tinara. Ultima conferinta a fost tinuta in Leon, Mexic in august 2010, numita World Youth Conference, Mexico 2010. (Conferinta Mondiala a Tineretului, Mexic 2010). Mexic a fost intentionat ales sa gazduiasca Conferinta deoarece natalitatea in America Latina e ridicata si tinerii constituie un segment mult mai mare din populatia acestor tari decit in oricare alte parti ale lumii. La Conferinta au participat 208 de persoane care au reprezentat organizatii neguvernamentale din 153 de tari. Agenda oficiala a Conferintei a fost “youth development, adica “dezvoltarea tinerei generatii.”
De-a lungul conferintei s-au iscat conflicte intre tarile “avansate” si cele “nedezvoltate” privind sexualitatea si avortul. Oricare persoana de buna credinta se intreaba oare ce au “drepturile sexuale” si “dreptul la avort” de a face cu “dezvoltarea tinerilor?” La un moment dat reprezentantii tarilor “avasate” au afirmat ca forte “subversive” au infiltrat Conferinta. Organizatorii au cautat sa asigure ca doar persoanele care se conformeaza ideologiei sexuale promovate de ONU si tarile “avansate” vor putea participa la conferinta. Unele din guvernele tarilor “nedezvoltate” insa au trimis la conferinta persoane cu pozitii conservatoare privind valorile, avortul si sexualitatea.
In final insa Conferinta a adoptat o Declaratie radicala care, dupa cite noi cunoastem, constituie prima astfel de Declaratie care cere, fara echivoc, implementarea de drepturi sexuale pentru tineri. Textul integral al Declaratiei il aflati aici http://www.c-fam.org/docLib/20100908_ngoStatementWYC2010_eng.pdf
Declaratia mentioneaza ca aproape jumatate din populatia planetei sunt tineri sub 25 de ani si ca politicile guvernelor i-au dus la saracie. Remedierea acestei situatii, afirma Declaratia, consista in implementarea unui Program de lunga durata axat pe 12 subiecte. Printre ele, sexualitatii i s-a acordat un loc prioritar.
In Preambul, semnatarii Declaratiei “cer” (“demand” in limba engleza) ca drepturile lor sa fie recunoscute si implementate fara deosebire de “varsta, etnicitate, sex, preferinta sexuala, origine rurala sau urbana, dizabilitati, etc.” Dupa cum se vede, intre cele 6 categorii mentionate specific, una are de a face cu “preferinta sexuala.” Astfel, s-a trecut dincolo de “orientarea sexuala,” (un eufemism pentru relatiile sexuale intre persoane de acelasi sex), care ni se spune mereu si mereu e o dimensiune a comportamentului uman cu care ne nastem si pe care nu o putem schimba, la “preferinta sexuala.” Societate e chemata, in numele “dezvoltarii tineretului” sa recunoasca tinerilor un drept la “preferinta sexuala.”
Declaratia deasemenea cere guvernelor sa adopte politici speciale de integrare a grupurilor de tineri “marginalizati” din cauza “identitatii sexuale sau al orientarii sexuale.” (Punctul 3) In domeniul educatiei, Declaratia cere ca tinerii sa fie educati in “comprehensive sexuality education,” adica educatie sexuala care exclude abstinenta.
Cinci paragrafe speciale sunt dedicate “Egalitatii de Gen” (“Gender Equality”). Guvernelor li se cere sa implementeze programe de educatie sexuala; sa directioneze mass media si societatea civila impotriva denigrarii indivizilor pe baza de identitate sexuala; sa acorde tinerilor homosexuali drepturile enumerate in Declaratia Yogyakarta [Nota AFR: Declaratia Yogyakarta e o declaratie a miscarii homosexuale internationale adoptata in 2006 care enunta o lista lunga a doleantelor homosexualilor din toata lumea]; nediscriminare la locul de munca pe baza de identitate sexuala; si sa adopte programe speciale pentru homosexualii care sunt victime ale violentei.
Rolul ONU: Declaratia urmeaza sa fie inaintata Adunarii Generale ONU la sfirsitul lui septembrie.
Pentru Stiri Crestine.ro, AFR
